Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Viata de Poveste

Viata de Poveste

Te-ai gandit oare de ce povestile clasice seamana intre ele? Te-ai gandit vreodata cum ar fi sa iti scrii povestea vietii? Ce ar contine deja si ce ar mai fi de adaugat pentru ca ea sa arate ca o poveste nemuritoare?

Am sa te ajut cu cateva idei de care trebuie sa tii neaparat cont pentru ca povestea ta sa fie una interesanta si de succes:

– In primul si in primul rand povestea ta trebuie sa contina un Erou. Chiar daca ti se pare ca tu nu semeni cu unul, crede-ma, in niciuna din povestile clasice n-ai fi zis de la inceput cine se va dovedi a fi Eroul (de obicei este fiul cel mai mic, fata vitrega…)

– In al doilea rand Eroul trebuie la un moment dat sa isi simta chemarea. Daca nu ti-ai auzit inca chemarea, probabil ca e prea mult zgomot in jurul tau.. sau poate cine stie… in interiorul tau? Asa ca ia-ti un pic de timp pentru tine si doar asculta, chemarea apare intotdeauna in povesti, e adevarat ca uneori e deghizata, dar asta doar pentru ca povestea sa ramana palpitanta

– In al treilea rand Eroul, intr-o buna zi, trebuie sa ia decizia de a pleca la drum pentru a-si indeplini menirea. Si cum nu poate pleca oricum intr-o calatorie, el trebuie mai intai sa se antreneze, sa isi testeze si dezvolte anumite abilitati, sa isi identifice resurse si aliati, pentru ca evident drumul va fi presarat cu tot felul de obstacole.

– In al patrulea rand, odata pornit in calatorie, Eroul intalneste demoni de tot felul, care mai de care mai urati si mai ciudati, pe care ii invinge. Si odata cu castigarea luptei cu demonii, Eroul nostru isi invinge si frica de necunoscut, de lumea larga, de ceilalti, de suferinta, de moarte. Nu stiu daca tu ai trecut de faza asta, dar daca nu, iti dau un pont: lupta este in toate povestile, dar absolut toate, castigata de Erou. Deci nu are niciun rost sa o scrii pe a ta altfel.

– In al cincelea rand, Eroul nostru, daca isi urmeaza calea cu perseverenta, ajunge acolo unde isi doreste. Si intotdeauna are ceva de invatat din asta. Toti eroii se intorc mai intelepti din calatoriile pe care le fac.

Vezi tu… viata asta poate parea complicata si diferita, dar in esenta toate povestile de viata contin aceste 5 elemente.

Si un lucru e sigur, Eroul e in tine. Ma intreb cum stai cu restul elementelor povestii?

Adela Iepure

SURSA: AICI

Esti pregatit sa descoperi EROUL din tine si sa constientizezi unde te afli in calatoria vietii tale? Daca da, te asteptam in tabara de explorare si coaching in Delta Dunarii, 1 – 6 AUGUST – Sf. Gheorghe.

Detaliile acestei tabere: AICI

7


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

  1. Karina  July 2, 2012

    Interesant. As vrea si eu sa scriu o poveste nemuritoare despre Eroul din mine… Eu sunt abea in faza in care mi am simtit chemarea….

    (reply)
    • minunemica  July 2, 2012

      Karina, buna dimineata!
      Te invit sa asterni randurile povestii tale si, daca vrei, poti impartasi aceasta poveste cu cititorii site-ului.
      Zi frumoasa si … poveste cat mai inteleapta iti doresc, cu drag,
      Mona

      (reply)
  2. aurora voicu  July 2, 2012

    Interesanta pov. ,,Viata de poveste” ! Un scenariu clar, bina structurat, cu toti pasii ce trebuie urmati de fiecare actor (erou) in jocul care se numeste ,,viata”. Asa cum fiecare piesa de teatru are mesajul ei bine stabilit, piesa in care avem noi un anumit rol este diferita de piesele celorlalti ,,eroi” ce ne pot fi rude, prieteni, cunostinte intamplatoare sau necunoscuti. Important este sa descoperim pe calea ce-o avem de parcurs toate cele 5 elemente continute de toate povestile, ptr. ca numai in acest fel putem avansa catre capatul drumului. Fiecare ,, erou ” are rolul lui ce-l ajuta sa invete o anumita lectie. Care lectie? Tocmai asta e problema, ca de cele mai multe ori multi eroi inteleg greu acest lucru si se impotmolesc schimbandu-si calea cu altele laturalnice ce-i indeparteaza de scopul final. Si uite asa povestile se complica, treptele ce trebuiesc urcate se pierd pe calea vietii si se ajunge de multe ori la neantelegerea noastra in aceasta piesa…

    (reply)
  3. maria  July 2, 2012

    da si eu as putea sa-mi scriu viata, am o boala congenitala si ma numar printre cei 5% care traiesc neoperati dupa 40 de ani, acus voi implini 54 dar pe cine intereseaza imi pun intrebarea???

    (reply)
    • minunemica  July 3, 2012

      Aurora,
      Nici nu conteaza ca povestile ”se complica” si nici nu ar trebui sa fie vorba despre povestile altora, ci despre propria poveste. Important este ce face fiecare cu si pentru povestea sa, abia apoi, eventual, putem privi vietile celorlalti, dar in niciun caz judecand, ci, cel mult constatand niste aspecte care, de cele mai multe ori, in contextul celor din jur sunt doar etape firesti. Nu cred ca trebuie sa vedem o diferenta de nivel intre povesti, cel mult doar un feedback despre ce credem sau nu despre acestea. Nu putem arata cu degetul si nici judeca, nu doar ca nu este eficient si consumator de energie si de timp, dar din afara se vede intotdeauna intr-un fel,iar din interior cu totul altfel.

      Maria,
      Iti multumesc pentru ca ai impartasit cu noi situatia ta, chiar daca la modul general. Inseamna ca esti o luptatoare si ca poti impartasi povestea ta – dar numai cu acele persoane carora simti ca le-ar fi de folos si care rezoneaza, care vibreaza cu tine. Iti doresc din tot sufletul sanatate, sa ai incredere in forta ta interioara si in Divinitate si sa fii la fel de curajoasa ca si pana acum!
      Cu mult drag,
      Mona

      (reply)
  4. aurora voicu  July 3, 2012

    Ai perfecta dreptate ,Mona , a judeca si a arata cu degetul spre ceilalti este o mare gresala , un pacat chiar . Noi nu avem acest drept , numai Dumnezeu poate acest lucru , noi putem numai sa observam fara sa judecam . Eu am vorbit la general ca fiecare are povestea vietii lui ,poveste care poate fi frumoasa si fericita sau intr-un caz mai putin fericit , o poveste cu mai multe peripetii , bineanteles avand in vedere ca nimic nu e intamplator , fiecare ,,nod ” din poveste avand rolul lui in destinul ,,eroului ” din poveste . Citind mai cu atentie mi-am dat seama ca in ,,Viata de poveste ” este un indemn de a-ti expune un anumit aspect din povestea personala si nu a face referire la viata celor din jur .Consider ca am ajuns in aceasta viata cu un anumit scop , avem de invatat una sau mai multe lectii , ptr. ca daca am fi perfecti nu aveam ce cauta aici . asa ca ptr. a-ti expune viata intr-o poveste iti trebuie mult curaj , cunoastere de sine si o profunda introspectie , cautarea sensului vietii tale . Nu m-am gandit niciodata la povestea vietii mele , ducand o viata fericita , dezvoltandu-ma intr-un mediu familial plin de iubire , apoi intemeindu-mi o familie ce sa dovedit aproape perfecta cu impliniri pe aproape toate planurile . In general sunt o fire optimista , increzatoare in puterea Domnului cu iubire fata de oameni , de copii pe care i-am educat 35 de ani ci multa responsabilitate , daruire si iubire . M-am intrebat totusi care sunt lectiile ce le am de invatat si am descoperit ca tot ceea ce tine de personalitatea omuluilde insusiririle individuale ale fiecaruia niciodata nu sunt desavarsite , intotdeauna mai avem multe de invatat . Nimeni nu este perfect si din experiente de viata mai usoare sau mai grele intotdeauna avem ceva de invatat . Poate candva ma voi apleca mai cu atentie asupra povestii vietii mele si voi descoperi sigur aspecte carora momentan nu le percep sau nu le dau atentie . Cu mult drag ,
    Aurora

    (reply)
    • minunemica  July 3, 2012

      Aurora,
      Sigur ca da, avem un scop in viata, insa eu il vad, cumva, ca fiind subsumat menirii fiecaruia. As scrie, mai degraba, Menire, nu menire. Indemnul este acesta, de a-si scrie fiecare povestea personala, pentru ca fiecare este eroul propriei sale povesti. Sa nu ne lasam povestea sa fie scrisa de altcineva – asta daca dorim sa traim propria noastra viata, nu a altcuiva. Te invit alaturi de noi la Gura Diham, pentru a deslusi cu blandete si curaj ceea ce avem in scenariul personal, ce repetam si nu ne dam seama ca se rescrie repetitiv, sau ne dam seama dar nu stim sa oprim repetitia … De invatat vom invata in permanenta, important este ce facem cu ceea ce invatam, cum folosim, concret, practic, in viata de zi cu zi, lectiile invatate, insusite. Desavarsirea este, din punctul meu de vedere un referential ambiguu, pentru ca nu putem fi ideali, iar idealul fiecaruia difera de la om la om, de la suflet la suflet, in functie de prea multe variabile, cele mai multe dintre ele necontrolabile. Si ma refer aici inclusiv la contractele luate la nivel de suflet, in contextul in care fiecare a aparut pe lume. Cred ca revenirea la menirea noastra, la natura noastra … este cea mai frumoasa cale pe care o avem de parcurs,cu toate ca putem intalni multe obstacole pe acest drum. Si, mai mult, momentul pentru a ne apleca mai cu atentie asupra povestii personale poate aparea oricand, numai ca uneori poate fi prea tarziu pentru a recupera ”teren” emotional…
      Cu drag, pe curand,
      Mona

      (reply)

Add a Comment