Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Viata, ca o calatorie personala

Viata, ca o calatorie personala

Nu de mult, am primit din partea unei cititoare care se afla intr-o perioada de multiple alegeri, o solicitare de a-i oferi sfatul meu referitor la dilemele cu care se confrunta in aceasta etapa de viata: renuntarea la un loc de munca bun din punct de vedere al salariului, insa foarte solicitant ca resurse psihologice si ca timp, apoi dilema despartirii sau a impacarii cu partenerul sau de viata si, nu in ultimul rand, gestionarea sanatoasa a relatiei cu parintii ei.

Sentimentele de vinovatie pe care doamna respectiva le incearca imaginandu-si diverse posibile scenarii la care ar putea sa ajunga in urma alegerilor pe care le va face, sunt deja foarte apasatoare.

Toti avem de facut de alegeri, viata este presarata, la tot pasul, cu alegeri, zi de zi. Alegeri intr-o oarecare masura constiente, logice, rationale si alegeri mai putin constiente, care au, insa, prin consecintele lor, un impact mult mai puternic asupra noastra decat cele constiente, rationale.

Unele persoane privesc ideea de alegere ca pe o eliberare, in timp ce pentru alte persoane, a alege poate fi ceva cumplit, angoasant, terifiant si incarcat de sentimente amestecate de frica, furie si vinovatie.  Proportia in care astfel de sentimente amestecaate sunt prezente, variaza de la o persoana la alta, de la context la context. Insa nu alegerea in sine da aceste stari, ci reprezentarea pe care o avem despre consecintele acestor alegeri.

Indiferent care ar fi situatia cu care ne confruntam, alegerile noastre ne determina calitatea vietii. In situatia in care de alegerile noastre depind si alte persoane (parinti, copii, parteneri de viata, colegi de birou), putem sa privim momentul alegerii fie prin prisma  sacrificiilor si a compromisurilor si sa nu ne miram de natura rezultatelor, fie prin prisma transformarilor interioare prin care trecem alaturi de aceste persoane, indiferent cine sunt aceste persoane.

Alegerea implica riscuri. Nu este usor sa iti asumi riscurile. Este posibil sa prevezi riscuri si catastrofe, insa, din experienta mea de cabinet si din cea personala, este si mai posibil sa nu ai parte nici pe jumatate de acele catastrofe imaginate anterior punerii in practica a alegerilor.

De fiecare data cand alegem – chiar daca alegem ceva ce nu ne (mai) place, ce nu ne (mai) reprezinta sau care chiar ne face rau, degradandu-ne in mod vizibil starea emotionala si viata psihica,  atunci continuam sa ramanem in acest ”ceva”, deja stim avantajele si beneficiile secundare ale acestui gen de alegere.  Stim chiar si pretul pe care urmeaza sa il platim. Si totusi alegerea sanatoasa nu a avut loc.

Pe langa propriile temeri referitoare la alegeri si la consecintele acestora, apare teama de a fi criticat, teama de a fi respins, teama de singuratate, teama de a nu te descurca in noua situatie, teama de judecata sociala. Toate aceste temeri nu fac decat sa ingreuneze procesul alegerii … toate acestea nu te ajuta decat sa stagnezi sau chiar sa regresezi pe niveluri de pe care, mai tarziu,  iti va fi si mai greu sa te ridici.

De obicei, primele senzatii care ne indica nevoia (uneori urgenta) de a face anumite schimbari care presupun alegeri importante, au loc in momentul in care apare un conflict interior – ce poate fi in legatura cu viata personala, profesionala, cu relatiile in general.

Pentru ca nu stim intotdeauna sa interpretam semnalele, desi ele exista mereu, acestea trec neobservate. 

La extrema de nedorit a nevoii de a face alte alegeri si alte schimbari (interioare sau exterioare) mai poate fi, de exemplu, boala – care nu este decat un simptom prin care ni se arata ca trebuie sa intervenim in modul de gandire, de comportament si in atitudine – fata de noi insine sau fata de cei din jur.

Majoritatea dintre noi nu am fost educati in sensul asumarii mature a deciziilor personale si nici in sensul alegerilor sanatoase.

Ce este chiar si mai rau, este ca am ajuns sa ne complacem in suferinta – beneficind insa si de avantajele sale secundare, am invatat sa ne simtim fara valoare, am ajuns sa credem ca nu contam si ca lasam frica de a pierde sa ne guverneze viata. O frica ce are, la randul sau, amprente mai adanci decat am putea banui, amprente care ne urmaresc, ca niste umbre, zi de zi.

Se pare ca frica guverneaza cam tot: relatiile, familia, viata personala, viata profesionala.

Dar revenind la prezent, ce poti ”pierde”, in opinia mea, sunt doar aspectele bune, avantajele de care inca te bucuri daca nu vei face alegeri. Din pacate, aceste avantaje iti intretin iluzia ca viata e un loc trist, urat, rau, ca viata ”nu e buna cu tine”, ”nu este generoasa cu tine”. Sau ca ”esti blestemat”, ”nu ai noroc” si ca ”iti duci crucea”. Si reusesti sa ridici suferinta la nivel de valoare morala, insa in interiorul tau mocnesc ura, disperarea, dorinta de razbunare si tot felul de sentimente contradictorii.

Am fost ”sfatuiti” sa ”lasam de la noi inca o data”, sa fim umili, sa intoarcem si celalalt obraz. Am fost invatati sa induram suferinte, chinuri … am fost educati sa tacem,  pentru ca daca rosteam ce aveam de rostit s-ar putea sa suparam. Si astfel, incet-incet, am reusit sa ne pierdem acel loc interior al controlului, plasandu-l in exteriorul nostru. Cineva s-a hranit cu autoritatea pe care in acest mod noi i-am oferit-o, atunci cand ne-a lipsit increderea. Cineva stia intotdeauna mai bine decat noi ce avem nevoie si ce sa facem. Acel cineva era plasat in exteriorul nostru.

Poate ca parintii celor mai multi dintre noi ne-au creat, fara sa isi dea seama ce fac, o serie de co-dependente din al caror labirint nu mai stim sa iesim nu pentru ca nu am vrea, ci pentru ca nu stim cum. Poate am avut parinti care s-au complacut in situatii nepermise, si ne-au transferat neputinta de a lua decizii sanatoase in ceea ce priveste viata noastra. De cele mai multe ori, asta se reflecta in alegerea anumitor tipuri de parteneri de viata, toxici, care ne pun in situatii de victime – din astfel de relatii nu putem iesi cu usurinta, atunci cand tiparele inconstiente nu sunt aduse la lumina.

In sufletul fiecaruia dintre noi, insa, exista acea constiinta de sine, acea intuitie, acel spirit liber, care stie ca lucrurile nu se vor indrepta in favoarea noastra, tocmai din cauza ca nu ne schimbam perspectiva, atidudinea si comportamentul.

Asculta-ti intuitia, acea mica voce care iti spune ca poti face o alegere corecta si sanatoasa nu doar pentru tine, ci si pentru persoanele care depind de tine. A-ti asculta intuitia, a-ti face viata fericita, a trai in armonie, nu mi se par variante optionale, ci le consider a fi obligatii pe care le avem fata de noi.

Sa nu uiti niciodata: ai puterea de a-ti face viata fericita si, indiferent cati oameni exista sau vor exista in jurul tau … viata ta chiar este o calatorie personala.

Iti doresc din tot sufletul sa calatoresti frumos, cu drag,

Mona

1


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

Add a Comment