Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Trei lucruri esenţiale

Trei lucruri esenţiale

Ce este un om total? Ce înţelegem printr-un om total, un om întreg? Înseamnă, în primul rând, să fie centrat; omul total nu poate exista fără un centru. În acest moment eşti ceva, în momentul următor eşti altceva. Oamenii vin la mine, iar eu îi întreb: „Unde îţi simţi centrul – în inimă, în minte, în buric, unde? În centrul sexual? Unde? Unde simţi că este centrul tău?“

În general, ei îmi răspund: „Uneori, îl simt în cap, alteori în inimă, iar uneori nu îl simt deloc.“ Atunci le spun să închidă ochii şi aici, în faţa mea, să încerce să îl simtă. În majoritatea cazurilor se întâmplă să îmi spună: „Chiar acum, pentru o clipă, am simţit că centrul meu este în cap.“ Dar, după o clipă, au plecat de acolo. Îmi spun: „Sunt în inimă.“ Pentru ca, un moment mai târziu, centrul să fi alunecat în altă parte.

De fapt, nu sunteţi centraţi; poate sunteţi uneori, dar numai pentru o clipă. Fiecare moment îşi are centrul, deci vă schimbaţi mereu.

Când mintea vă funcţionează bine, atunci simţiţi că centrul vă este în cap.

Când sunteţi îndrăgostiţi, simţiţi că aveţi centrul în inimă.

Când nu faceţi nimic deosebit, sunteţi derutaţi – nu ştiţi unde vă este centrul, pentru că îl afl aţi numai când lucraţi, numai când faceţi ceva concret. Atunci, o anumită parte a corpului devine centrul vostru. Dar voi nu sunteţi centraţi.

Dacă nu faceţi nimic, nu puteţi descoperi unde este centrul fiinţei voastre.

Un om total este centrat. Indiferent de ceea ce face, el rămâne în centrul său. Dacă îi funcţionează mintea, atunci el gândeşte, procesul de gândire se desfăşoară în cap, dar el rămâne centrat în buric. Centrul nu este niciodată pierdut. El îşi foloseşte capul, dar nu trece niciodată în cap. Îşi foloseşte inima, dar nu trece niciodată în inimă. Toate acestea îi sunt instrumente, iar el rămâne centrat.

În al doilea rând, el este echilibrat. Desigur, când eşti centrat, eşti şi echilibrat. Viaţa ta este un echilibru profund. Nu te afli la extreme, la periferie, nu pendulezi între extreme, rămâi mereu la mijloc. Buddha a numit acest lucru calea de mijloc. Buddha rămâne mereu în mijloc.

Un om care nu este centrat se va mişca mereu spre extreme. Dacă mănâncă, fie mănâncă prea mult, fie trece prin îndelungate perioade de post, dar nu ştie cum să mănânce corect. Îi e bine când mănâncă prea mult, îi e bine şi când posteşte. El poate fi în lume, implicat, devotat sau poate renunţa la lume, dar nu îşi poate găsi echilibrul niciodată. El nu poate rămâne în mijloc, deoarece, dacă nu eşti centrat, nu ştii ce este acela mijloc.

O persoană centrată este întotdeauna în mijlocul a tot, nu este niciodată la exterior. Buddha spune că felul în care mănâncă el este cel corect; nici nu mănâncă prea mult, nici nu posteşte.

Munca lui este munca corectă – niciodată prea multă, niciodată prea puţină. Orice face, orice este, este mereu echilibrat.

În primul rând: o persoană autoactualizată va fi centrată. În al doilea rând: va fi o persoană echilibrată. În al treilea rând: dacă se petrec aceste două lucruri – centrarea şi echilibrarea –, ele vor fi urmate de multe alte lucruri.

Persoana aceea va fi mereu în largul său, relaxată, indiferent de situaţie. Necondiţionat, indiferent de situaţie, acea persoană va fi mereu destinsă, în largul său, şi asta pentru că o persoană centrată nu poate fi altfel. Chiar şi când vine moartea, se va simţi în largul ei. Va primi moartea aşa cum ar primi orice alt oaspete. Dacă vine nefericirea, o va primi. Orice se va întâmpla, nimic nu o va disloca din centrul său.

Faptul că se simte mereu în largul său este o urmare a faptului că se află în propriul centru.

Pentru un astfel de om, nimic nu este lipsit de importanţă, după cum nimic nu este măreţ; totul devine sacru, frumos, sfânt – totul! Orice ar face – orice – este de maximă importanţă. Nimic nu este nesemnificativ.

Nu va spune niciodată: „Lucrul acesta este lipsit de importanţă, lucrul acesta este deosebit de important.“

Nimic pentru el nu este lipsit de importanţă şi nimic nu este nici măreţ. Atingerea sa este semnificativă.

O persoană autoactualizată, o persoană centrată, o persoană echilibrată schimbă totul. Tot ceea ce atinge devine măreţ.

Dacă observaţi un buddha, veţi vedea că merge pe jos şi iubeşte mersul.

Dacă mergeţi la Bodhgaya, acolo unde Buddha a dobândit iluminarea, pe malurile Niranjanei, pe locul unde stătea sub copacul bodhi, veţi vedea că urmele paşilor săi au fost marcate. Obişnuia să mediteze vreme de o oră, apoi se plimba în jurul copacului. În terminologia budistă, asta se numeşte chakraman. Obişnuia să stea sub copacul bodhi, după care se plimba. Dar se plimba într-o atitudine senină, ca şi când ar fi fost adâncit în meditaţie.

Cineva l-a întrebat pe Buddha: „De ce faci acest lucru? Uneori, stai cu ochii închişi şi meditezi, apoi te plimbi.“ Buddha a răspuns: „E uşor să şezi şi să fii liniştit şi tăcut, deci mă plimb. Dar, înlăuntrul meu, port aceeaşi linişte. Stau, dar înlăuntrul meu sunt acelaşi – liniştit. Mă plimb, dar înlăuntrul meu sunt acelaşi – liniştit.“

Calitatea interioară este aceeaşi… Indiferent dacă se întâlneşte cu un împărat sau dacă se întâlneşte cu un cerşetor, un buddha este acelaşi; are aceeaşi calitate interioară. El este acelaşi, indiferent cu cine se întâlneşte: cu un împărat sau cu un cerşetor; este acelaşi.

Pentru el, nici cerşetorul nu este un nimeni, nici împăratul nu este un cineva. Nu-l ignoră pe cerşetor, nu se pleacă în faţa împăratului. De câte ori s-au întâlnit cu un buddha, împăraţii s-au simţit cerşetori, iar cerşetorii s-au simţit împăraţi. Omul, atingerea lui, calitatea lui rămân aceleaşi.

Pe când trăia, Buddha obişnuia să le spună discipolilor în fiecare dimineaţă: „Dacă aveţi ceva de întrebat, întrebaţi.“ Acelaşi lucru l-a făcut şi în dimineaţa zilei în care a murit. Şi-a chemat discipolii şi le-a spus: „Dacă aveţi ceva de întrebat, puteţi întreba. Şi, nu uitaţi, aceasta este ultima dimineaţă când puteţi face acest lucru. Înainte de sfârşitul acestei zile, eu nu voi mai fi .“

Era acelaşi dintotdeauna. A pus aceeaşi întrebare pe care o punea în fiecare dimineaţă. Era acelaşi! Era ultima lui zi, iar el era acelaşi. La fel ca şi în celelalte dimineţi, a spus: „Dacă aveţi ceva de întrebat, întrebaţi – dar aceasta este ultima zi.“

Nimic nu era schimbat, nici măcar tonul vocii, dar discipolii săi au început să plângă. Au uitat să pună vreo întrebare. Buddha le-a spus: „De ce plângeţi? Dacă aţi fi plâns în orice altă zi, nu ar fi fost nimic, dar aceasta este ultima zi. Până la venirea serii, eu nu voi mai fi, deci nu mai pierdeţi timpul plângând. În orice altă zi, n-ar fi fost nimic; aţi fi putut să pierdeţi timpul. Nu mai pierdeţi timpul plângând. De ce plângeţi? Întrebaţi, dacă aveţi ceva de întrebat.“ Era acelaşi şi în viaţă, şi în moarte.

În al treilea rând, un om autoactualizat este un om în largul său. Pentru el, viaţa şi moartea sunt acelaşi lucru; fericirea şi nefericirea sunt acelaşi lucru. Nimic nu îl deranjează, nimic nu-l dislocă de acasă, nimic nu-l descentrează. Unui astfel de om nu poţi să-i adaugi nimic. Unui astfel de om nu poţi să-i iei nimic şi nu poţi să îi adaugi nimic – el este împlinit. Fiecare respiraţie a lui este o respiraţie împlinită, tăcută, fericită. El s-a concretizat. S-a concretizat în existenţă, în fiinţă; el a înflorit ca un om total.

Aceasta nu este o înflorire parţială. Buddha nu este un mare poet. Desigur, orice spune el este poezie. Dar el nu este poet şi, cu toate acestea, şi mişcarea, şi mersul lui sunt poezie. El nu este pictor, dar, de câte ori vorbeşte, tot ceea ce spune devine pictură. El nu este muzician, dar întreaga lui fiinţă este muzică desăvârşită. El a atins absolutul ca fiinţă umană. Aşa că, acum, orice face sau nu face… când stă în linişte, fără să facă nimic, chiar şi în linişte, prezenţa lui lucrează, creează, devine creatoare.

Obiectul Tantrei nu este creşterea parţială, ci creşterea totală a fiecăruia.

Deci, trei lucruri sunt esenţiale: trebuie să fiţi centraţi, înrădăcinaţi şi echilibraţi; cu alte cuvinte, trebuie să fiţi mereu la mijloc – desigur, fără niciun efort.

Dacă trebuie să depuneţi efort, atunci nu sunteţi echilibraţi. Şi trebuie să vă simţiţi în largul vostru – în largul vostru în univers, acasă, în existenţă; atunci, multe lucruri vor urma. Aceasta este o necesitate de bază, deoarece, dacă această nevoie nu este împlinită, sunteţi om numai cu numele. Sunteţi numai potenţial un om, nu sunteţi cu adevărat un om.

Trebuie să concretizaţi acest potenţial.

Osho – Cartea Secretelor, Pro Editura si Tipografie

Te invit aici sa citesti prima parte a acestui material

Iti recomand cu mult drag ”Cartea Secretelor”, o carte pe care indraznesc sa o numesc o bijuterie! O carte ce iti arata,  in primul rand cum sa te porti cu … cartile si apoi iti ofera accesul la invataturi foarte valoroase, ca o incununare a tuturor incercarilor lui Osho de a face lumea aceasta un loc mai bun, mai frumos.

Cartea Secretelor poate fi comandata online aici

7


About the Author:

Multumim pentru interesul acordat recomandarilor de carti si de evenimente. Materialele extrase din carti pe care le vei gasi pe acest site, sunt puse la dispozitie prin amabilitatea editurilor partenere ale site-ului MinuneMica.eu si se afla sub protectia drepturilor de autor si a legii copyright-ului. Conform Legii nr. 8/1996 privind proprietatea intelectuala, reproducerea sau preluarea partiala sau integrala a acestor materiale prin mijloace mecanice sau electronice, este interzisa. De asemenea, mai multe informatii despre evenimentele asupra carora te poti informa pe acest site, poti obtine de la organizatorii acestora, ale caror coordonate le gasesti in materialele de promovare.

Discussion

  1. iuliana  October 22, 2012

    Ca si sugestie: ar fi interesant daca nu ati mai cauta atatea exemple in spatiul asiatic si ati incerca sa aduceti exemple din Biblie .Osho este un tip care s-a dezis de Dumnezeu acum nu mult timp.El a afirmat ca Dumnezeu nu exista. De altfel, daca ii studiem mai cu atentie viata, tineretea am vedea ca nu a fost tocmai usa de biserica,ci din contra chiar un exploatator sexual si un guru al bijuteriilor. Nu mi-o luati in nume de rau, imi place modul cum scrieti, dar Osho nu este tocmai un exemplu de urmat. Exemplul cel mai bun,care intruneste toate calitatile necesare unui iluminat si care este cu mult mai mult de atat, insasi Fiul lui Dumnezeu, este Domnul nostru Iisus Hristos.
    La un studiu mai atent, comparativ al religiilor, veti vedea ca mirajul hinduismului nu are nimic de a face cu crestinismul si chiar cu Dumnezeu. Dumnezeul hindusilor si cel al crestinilor nu este nici pe departe acelasi. Dumnezeul hindusilor este unul impersonal, in care ai iluzia ca-ti poti contopi fiinta ca sa devii ce? neant. Dumnezeul crestin, ortodox este unul personal, care vorbeste fiecaruia atunci cand il dorim.
    As putea sa continui,dar nu o voi face, este optiunea dumneavoastra in ceea ce scrieti.
    Doar ca traim in ceea ce se numeste New Age si e grav daca atragem si pe altii in rataciri budiste, hinduiste, cand Domnul nostru IIsus Hristos ne-a lasat mostenirea caracterului sau bland si totusi darz,iubitor de oameni iar nu de insingurare in propria Nirvana creata de autohipnoza caracteristica acestor alte religii.
    Bunicii nostri ne-au invatat credinta adevarata, sa nu ne dezicem niciodata de Dumnezeu Tatal, Duhul Sfant si Domnul Iisus Hristos. Sinceritatea si simplitatea lor, alaturi de caldura inimii si curatenia sufletului dobandite prin ruga staruitoare si chemarealui Dumnezeu in toate actiunile lor (si daca aveti bunici pe la tara cu siguranta
    stiti ce spun) vin de la acest Dumnezeu care s-a jertfit pentru noi pe cruce.
    Biblia abunda de citate referitoare la toate aspectele vietii si mai ales la caracterul Domnului nostru IIsus Hristos,cel mai REAL model de urmat.

    (reply)
    • Mona Georgescu  October 23, 2012

      Iuliana,
      Multumesc pentru sugestie, insa nu voi tine cont de aceasta. Daca nu rezonati cu Osho sau cu oricare dintre autorii recomandati pe acest site, puteti sa nu cititi aceste articole si sa va opriti la Biblie sau la orice alte scrieri religioase, de interes pentru dumneavoastra.
      Cat despre datele biografice pe care le detineti despre Osho (sau despre alti autori) – va recomand cu caldura sa va deschideti, daca puteti, strict mesajelor acestora si care reies din toate discursurile lor, in loc sa rezonati cu barfele care abunda despre toti acesti maestrii spirituali, ca urmare a faptului ca au fost persoane incomode pentru multe sisteme (sociale, politice, religioase). Pe acest site veti gasi recomandari din sfera spiritualitatii si a dezvoltarii personale, nu a religiei. Exista foarte multe site-uri religioase, pe care le puteti accesa. MinuneMica.eu nu este un site religios si nici nu va fi – caz in care nu este pentru dumneavoastra.
      Daca puteti trece peste tentatia barfelor biografice despre Osho sau alti maestrii spirituali, va recomand cu drag sa cititi ”Cartea Secretelor”, ”Autobiografia unui mistic nonconformist” si ”Samanta de Mustar” (ultimele doua de la Editura Mix). Veti avea acces la mesaje demne de luat in seama despre Isus – dar si despre Buddha -, mai ales ca ei nu au creat crestinismul si budismul … ci acestea au fost create de oameni care au rastalmacit mesajele lor, in anumite scopuri – mai mult sau mai putin evidente.
      Mai mult, un adept al lui Buddha va avea suficienta demnitate si bun simt spiritual incat sa nu isi manifeste superioritatea, sa nu indice niciodata cuiva care este directia pe care ”trebuie” sa mearga, care este ”modelul cel mai real de urmat” si in ce ”este mai bine” sa creada, asa cum fac crestinii, chiar si pe internet, nu doar in viata reala, unde acest lucru se petrece mult mai agresiv. Probabil insistenta si agresivitatea lor vin pe fondul unor complexe de inferioritate induse de religie, dar cu siguranta in numele lui Isus.
      Cu consideratie,
      Mona Georgescu

      (reply)
  2. Aghinitei Maria  October 23, 2012

    Atata liniste si pace imi dau articolele pe care le citesc ! Multumesc.

    (reply)
    • Mona Georgescu  October 23, 2012

      Maria, ma bucur ca rezonezi cu ceea ce gasesti in acest spatiu al sufletului si stiu ca iti sunt de folos aceste articole. Te mai astept, cu drag,
      Mona

      (reply)
  3. Cristina Tudorache  October 24, 2012

    Am fost deseori in viata la extreme si cred ca in urma acestor experiente de multe ori extrem de dureroase, am reusit sa ajung la mijloc. Am acum senzatia ca intr-adevar orice lucru facut trebuie sa fie insotit de calm si liniste. Este aproape imposibil ca in viata cotidiana sa nu ai momente de enervare, dar am observat ca reusesc sa le gestionez rapid. Nu-mi permit sa emit pareri referitoare la autorii citati, dar un lucru este sigur: fiecare dintre noi este menit sa isi gaseasca singur calea.
    Cred in divinitate, dar mai cred si ca religiile au fost de-a lungul vremii simple sau complexe metode de manipulare.
    Iuliana, vehementa ta imi pare foarte mare, oare reusesti cu adevarat sa te centrezi? Ca despre centrare era vorba in acest articol, nicidecum despre superioritatea si binefacerile unei religii sau ale alteia.

    (reply)
    • Mona Georgescu  October 29, 2012

      Cristina, intr-adevar, e greu sa fii centrat cand atat de usor esti destabilizat de … un articol. Am mai primit doua mesaje de la Iuliana, intr-o nota la fel de fanatica, din pacate. Din respect pentru ceilalti cititori, imi permit sa nu public astfel de comentarii, dar inchei cu un citat din Osho, evident 😉 – nu intamplator in legatura cu comentariile Iulianei:
      “A urma pasii lui Christos, Buddha sau Krishna nu va face din voi un Christos, un Buddha sau un Krishna. Trebuie sa va gasiti propria voastra cale, propriul vostru drum”.

      (reply)
  4. Nirvana12  September 17, 2013

    Buna. Am citit foarte multe carti ale lui Osho si altele despre zen, tao si budism. Am si eu o intrebare in legatura cu centrarea. De exemplu mie imi este foarte usor sa ma centrez in al treilea ochi,imi este la mintea cocosului. Cand trimit atentia catre al treilea ochi pot sa-l simt, simt presiunea de la nivelul fruntii. Acum,am incercat si inima, sa fiu centrat in inima si este extraordinar,doar ca nu reusesc sa raman tot timpul acolo si daca raman simt ca observatorul,cel care observa dispare si eu ma ratacesc iarasi in iluzia samsarei,ma identific cu tot ce imi vine in cale. As ramane in al treilea ochi daca as reusi sa aduc si putina iubire si mai putina seriozitate. Daca ai practicat foarte mult lucrurile acestea din articol si ai ceva experienta in lucrurile astea lamureste-ma si pe mine. Ce ar trebui facut, inima si extazul sau al treilea ochi, calmul si observatorul? Multumesc anticipat!

    (reply)

Add a Comment