Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

De ce ţi se pare că nu eşti suficient de bun?

De ce ţi se pare că nu eşti suficient de bun?

Ţi se pare că nu eşti suficient de bun şi te confrunţi cu incapacitatea de a te iubi pe tine însuţi. Din punctul meu de vedere, dacă există o problemă, aceasta trebuie să fie adevărată. De aceea, îţi propun să vedem de unde a apărut problema, sau mai bine zis convingerea care a stat la baza ei.

Cum ne-am transformat noi dintr-un copilaş care îşi cunoştea propria perfecţiune într-un adult cu probleme, care se consideră nevrednic să fie iubit şi lipsit de valoare? Chiar şi cei care se iubesc pe ei înşişi se pot iubi încă şi mai mult.

Imaginează-ţi un trandafir abia îmbobocit. El se deschide şi devine o floare frumoasă, după care îşi păstrează această perfecţiune până când îi cade şi ultima petală. La fel se petrec lucrurile şi cu noi. Noi suntem întotdeauna perfecţi şi frumoşi, dar ne aflăm într-un proces veşnic de schimbare.

Noi facem întotdeauna tot ce ne stă în puteri, dar în funcţie de nivelul de conştiinţă şi de înţelegere pe care îl avem. Pe măsură ce acest nivel devine mai profund, noi facem aceleaşi lucruri, dar într-o manieră diferită.

Curăţenia mentală

A sosit timpul să ne examinăm mai în detaliu propriul trecut, pentru a înţelege cum am ajuns la convingerile care ne conduc astăzi viaţa.

Mulţi oameni consideră acest proces de purificare ca fiind extrem de dureros, dar acest lucru nu este deloc obligatoriu.

Nimeni nu îşi poate face curăţenie în propria casă dacă nu priveşte mai întâi în faţă gunoiul.

Dacă doreşti să îţi faci curăţenie într-o cameră, tu începi întotdeauna prin a privi cu atenţie tot ce există în ea.

Unele lucruri îţi trezesc amintiri frumoase, aşa că le priveşti cu încântare, le ştergi de praf şi le dai o nouă strălucire. Altele trebuie reparate, aşa că îţi propui să faci acest lucru.

Unele obiecte nu îţi mai folosesc la nimic, aşa că trebuie aruncate. În această categorie intră vechile ziare şi reviste, sau vasele folosite din carton, pe care le poţi arunca pe loc la coşul de gunoi, fără prea multe emoţii.

Nu ai niciun motiv să te înfurii atunci când îţi faci curăţenie în cameră.

La fel se petrec lucrurile şi atunci când îţi faci curăţenie în casa minţii. Nu ai niciun motiv să te înfurii pentru că anumite convingeri trebuie aruncate la coşul de gunoi. Aruncă-le cu aceeaşi seninătate cu care arunci resturile alimentare după ce ai terminat de mâncat. Cine mai stă să caute prin coşul de gunoi pentru a recupera resturile alimentare de ieri şi pentru a-şi prepara cina de astăzi? În mod similar, ce rost are să cauţi prin resturile mentale de altădată pentru a recrea experienţele de mâine?

Dacă un gând sau o convingere nu-ţi mai foloseşte la nimic, renunţă la ele! Nu există nicio lege care spune că dacă ai crezut cândva un anumit lucru, trebuie să continui să crezi de-a pururi în el.

Să vedem acum care sunt principalele convingeri limitatoare şi cum au apărut ele în mintea ta:

CONVINGERE LIMITATOARE: „Nu sunt suficient de bun”.

CUM A APĂRUT EA: un client mi-a spus că, în copilărie, tatăl lui i-a repetat tot timpul că este prost. Mi-a spus de asemenea că doreşte să aibă succes în viaţă, pentru ca tatăl lui să fie mândru de el. Din păcate, se simţea împovărat de vinovăţie, care îi crea o stare de resentiment, aşa că trecea dintr-un eşec în altul. Tatăl lui continua să îi finanţeze afacerile, dar nu avea niciodată succes. Într-un fel, chiar s-a obişnuit să dea greş în tot ceea ce făcea, punându-şi tatăl să plătească pentru oalele sparte de el. Ce mai, era un ratat.

CONVINGERE LIMITATOARE: incapacitatea de a te iubi pe tine însuţi.

CUM A APĂRUT EA: încercarea de a câştiga aprobarea tatălui.
Am avut o clientă care mi-a spus că ultimul lucru din lume pe care şi l-ar dori ar fi să semene cu tatăl ei. Cei doi nu se înţelegeau în nicio privinţă şi se certau tot timpul. În realitate, ea îşi dorea din tot sufletul să fie aprobată de el, dar nu primea de la el decât critici. Din această cauză, avea dureri corporale intense. La fel şi tatăl ei. Femeia nu-şi dădea seama că la baza acestor dureri stătea mânia ei, la fel cum la baza durerilor tatălui stătea mânia lui împotriva ei.

CONVINGERE LIMITATOARE: viaţa este periculoasă.

CUM A APĂRUT EA: un tată speriat.
O altă clientă considera că viaţa este dură şi imposibil de suportat. Îi venea greu să şi râdă, iar dacă totuşi o făcea, era convinsă că i se va întâmpla ceva „rău”. În copilărie, tatăl ei i-a spus de prea multe ori: „Nu mai râde, dacă nu vrei să păţeşti ceva”.

CONVINGERE LIMITATOARE: Nu sunt suficient de bun.

CUM A APĂRUT EA: din cauza abandonării sau a ignorării.
Unui client de-al meu îi era greu să vorbească. Tăcerea devenise a doua lui natură. Reuşise de puţin timp să renunţe la alcool şi la droguri, şi era convins că era un om îngrozitor. În timp, am descoperit că mama lui a murit când el era copil, aşa că a fost crescut de o mătuşă. Aceasta nu vorbea aproape niciodată, decât atunci când îi dădea un ordin. De aceea, el a crescut practic în tăcere. Mânca în fiecare zi singur, fără să aibă cu cine vorbi, iar în restul timpul stătea singur în camera lui. Avea un iubit care era la fel de tăcut ca şi el, iar cei doi îşi petreceau majoritatea timpului fără să-şi vorbească. Apoi iubitul lui a murit, şi el s-a trezit din nou singur.

Exerciţiu: Mesajele negative

Următorul exerciţiu constă în a scrie pe o foaie de hârtie o listă cu toate lucrurile negative pe care ţi le-au spus părinţii în copilărie, cu toate criticile lor.

Care sunt mesajele negative pe care le-ai primit la acea vârstă, când mintea ta era atât de uşor de impresionat? Acordă-ţi suficient timp pentru acest exerciţiu şi încearcă să îţi aminteşti cât mai multe astfel de mesaje. De regulă, o jumătate de oră este suficientă.

Ce ţi-au spus ei despre bani? Dar despre corpul tău? Despre iubire şi despre relaţii? Despre talentele tale creatoare? Care au fost mesajele negative sau limitatoare pe care le-ai primit de la ei?

Priveşte cu obiectivitate această listă a mesajelor negative şi spune-ţi: „Deci, aşa au apărut aceste convingeri ale mele”.

În continuare, ia o nouă foaie de hârtie şi continuă acelaşi proces, mergând însă mai departe. Spre exemplu:

Ce alte mesaje negative ai primit în copilărie?

De la rude:           
De la profesori:
De la prieteni:   
De la alte figuri autoritare:
De la preot:

Notează toate aceste lucruri pe hârtie, fără să te grăbeşti. Conştientizează sentimentele şi senzaţiile corporale pe care le simţi.

Toate mesajele negative pe care le-ai notat pe cele două foi de hârtie reprezintă gândurile care trebuie eliminate din conştiinţa ta. Ele reprezintă convingerile care te fac să crezi că „nu eşti suficient de bun”.

Louise Hay, ”Poti sa-ti vindeci viata”, Editura Adevar Divin

Cartea poate fi achizitionata prin comanda online AICI

sursa foto: aici

1


About the Author:

Multumim pentru interesul acordat recomandarilor de carti si de evenimente.
Materialele extrase din carti pe care le vei gasi pe acest site, sunt puse la dispozitie prin amabilitatea editurilor partenere ale site-ului MinuneMica.eu si se afla sub protectia drepturilor de autor si a legii copyright-ului. Conform Legii nr. 8/1996 privind proprietatea intelectuala, reproducerea sau preluarea partiala sau integrala a acestor materiale prin mijloace mecanice sau electronice, este interzisa.
De asemenea, mai multe informatii despre evenimentele asupra carora te poti informa pe acest site, poti obtine de la organizatorii acestora, ale caror coordonate le gasesti in materialele de promovare.

Discussion

  1. stareadetine  March 22, 2012

    Uite eu chiar am facut exercitiul, apoi am vrut sa le forward-ez si parintilor mei acest articol. Apoi m-am razgandit si nu am vrut sa para ca acest articol e vreun repros la adresa lor pentru ca nu am fost sigur ca nu vor interpreta personal acest lucru. Si apoi, suntem pe deplin responsabili pentru senzatiile si “convingerile”noastre . Parintii nostrii sunt minunati pentru ca ne-au adus pe lume, ne-au dat viata si dupa putere si pricepere ne-au crescut astfel incat suntem ceea ce suntem acum. eu aveam o vorba…nu te supara pe parintii tai indiferent ce ar face sau zice, ce nu ar face sau ce nu ar zice. Ei sunt alaturi de Creator/Duhul Sfant cei care ti-au oferit Poarta de Intrare spre aceasta lume, spre experientele pe care acum le traiesti intru desavarsirea ta. Preotul, profesorii, prietenii…toti sunt aparitii deloc intamplatoare in viata noastra si toate au venit pentru a ne transmite “mesaje”. Cheia descifrarii lor e doar in inima noastra , atunci cand ea e deschisa. Cand mintea e agera iar inima inchisa nu avem decat de invatat. Cu inima deschisa, chiar si o minte mai putin agera poate duce la o viata implinita.
    Revin periodic la Osho si spun “Traieste experienta fara a o numi cumva…” . Pe masura ce o traiesc si semnificatia ei este din ce in ce mai profunda si diferita.
    Cu drag, Starea de Tine

    (reply)

Add a Comment