Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Tacerea mistica – o terapie pentru trup si suflet

Tacerea mistica – o terapie pentru trup si suflet

Astazi va propun o lectura despre o terapie aparte: terapia tacerii.

Mai jos este un dialog cu unul dintre profesorii mei de suflet: Domnul Ion Manzat, cel care  mi-a confirmat cele mai multe lucruri despre care multi psihologi evita sa vorbeasca sau pe care chiar le resping, cel care mi-a redeschis interesul pentru psihologia transei samanice si datorita caruia multi dintre cei care i-am fost studenti ne-am deschis intr-un mod cu totul special spatiului transpersonal si psihologiei religiilor.

Dialog cu prof. univ. dr. domnul Ion Manzat,  presedinte al Asociatiei de Psihologie Transpersonala din Romania (dialogul   a avut loc in anul 2002 inainte de Sfintele Pasti, insa recomandarile sunt potrivite si pentru perioada de post al Craciunului, pe care  tocmai o traversam):

– Dle profesor, stiu ca va preocupa o tema destul de incitanta – tacerea. Despre ce este vorba?

– Lucrez la o carte despre psihologia tacerii. Se spune ca “la inceput a fost Cuvintul”. Apoi, Dumnezeu a tacut! Dumnezeu tace! A vorbit, acum 2000 de ani, prin Iisus Hristos, care a transmis pe Pamint Cuvintul lui Dumnezeu Tatal, care salasuieste acolo, in inaltimi, in deplina tacere…

– Nu credeti ca din cauza acestei taceri exista si oameni care au tras concluzii de negare a activitatii lui Dumnezeu?

– Sint concluzii pripite, pentru ca nu este vorba de o tacere a Divinitatii ca neparticipare, ci de o tacere vie, graitoare, activa. Cei care cred in Dumnezeu simt cum acesta lucreaza prin tacere. O vorba de duh spune ca “binele face putin zgomot si zgomotul putin bine”.

– Din moment ce omul tace, fara a comunica, fara a se exprima in vreun fel, cum poate sa-i fie aceasta tacere benefica?

– Cel mai bine ne lamureste prototipul splendid al speciei umane care este isihastul. Acesta se retrage in chilia lui intr-o deplina singuratate si tacere, cautind comunicarea cu Dumnezeu in afara de cuvint, dincolo de cuvint. Rugaciunea Inimii inca mai are acea propozitie – “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine, pacatosul!” – care se contrage si devine doar “Iisuse, milueste-ma!”, apoi devine tacere, fiind suficient doar sa ne gindim la ea pentru a ne ajuta sau vindeca.

– Deci se poate ajunge la aceasta tacere mistica numai dupa o perioada de rugaciune rostita si apoi spusa in gind…

– Asa este si nu numai! La adevarata tacere mistica – forma de comunicare si de terapie cu Dumnezeu, se ajunge numai dupa o asceza dura, care inseamna si post. Abtinerea de la mincare este postul Trupului. Postul mintii, al Sufletului, este tacerea. In manastiri, exista un canon al tacerii. Cind calugarii clevetesc si vorbesc in afara celor sfinte, a textului sacru, li se impune canon sa nu vorbeasca o zi intreaga. De ce? Pentru ca tacerea inlatura toate tulburarile, toti stimulii din afara si din launtrul nostru, care ne tulbura, care ne deranjeaza. Aceste tulburari sint obstacole in fata comunicarii cu Divinitatea.

– Care poate fi efectul terapeutic al tacerii mistice si al tacerii, in general, asupra noastra?

– In cea mai deplina tacere se produce un fel de intarire a Sufletului, o insanatosire spirituala. De ce sintem stresati si cu astenii de tot felul? Pentru ca ne lasam prada stimulilor exteriori, zgomotelor care ne impiedica sa ne concentram in tacere. Orice vindecare spirituala se produce prin centrare. Sintem bolnavi cind ne descentram, cind ne pierdem centrul, cind ne imprastiem. Ca sa ne vindecam, noi crestinii, cautam concentrarea in fata unei icoane ca un simbol, in genunchi, in biserica. Desi acolo sint oameni in jur, noi vrem tacere si ne tulbura orice zgomot. Concentrarea aceasta in “sfinta tacere” are un efect terapeutic extraordinar. Nu exista o forma mai buna de terapie, de vindecare a bolilor sufletesti, a pacatelor, decit in cea mai deplina tacere, prin uniune cu Dumnezeu. De multe ori cuvintele sint goale, sterpe, zgomote perturbatoare. Nu putem sa ne adunam, sa ne rugam cu adevarat, sa ne intarim si insanatosim spiritul decit in cea mai creatoare tacere.

– Cit de potrivita poate fi Saptamina Mare, a Patimilor, pentru abordarea tacerii mistice?

– In general, Saptamina Patimilor este o saptamina a tacerii, a contemplatiei mistice. Este bine sa ne abtine de la clevetiri, de la birfe, de la invidii, iar seara, la Denii, sa ne rugam in tacere. Dupa rugaciunea rostita din timpul postului, cea mai potrivita fiind Rugaciunea Inimii, in aceasta saptamina se poate ajunge la forma de putere a acestei rugaciuni, cind ea este spusa mereu in gind si in tacere. Aceasta tacere-gind mistica patrunde in noi pina in centrele de taina ale fiintei si ne vindeca sufleteste. Dupa o saptamina de liniste sufleteasca, de tacere mistica, urmeaza spovedania si apoi, in prima zi de Pasti, impartasania, care, in acest fel, este desavirsita.

– In ce perioada din zi este bine sa ne rugam?

– Se spune ca cea mai primita rugaciune se face in gind si la miezul noptii, cind dispar toate zgomotele, toate tulburarile inceteaza si tacerea este maxima. Se mai spune ca atunci se deschid cerurile… In manastiri se practica aceste rugaciuni. Noi, de obicei, nu facem asa! Ne grabim seara sa spunem o rugaciune in fuga si sa ne culcam, pentru ca a doua zi avem program, treburi. Calugarii se roaga la miezul noptii si sint mai sanatosi decit noi. Sint si ei obositi, ca muncesc destul! Diferenta este ca noi, cei stresati si mereu in neliniste, sintem in pericol de a fi la un prag de boala pentru ca ne lipseste tacerea ca terapie, ca metoda de ne tine in friu sanatatea.

sursa:  aici


4


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

  1. dragosboncaciu  December 12, 2010

    cu siguranta, o carte minunata … poate o voi putea procura candva …

    (reply)
  2. Adriana  December 28, 2012

    “Ceea ce ti se intampla este doar un efect a ceea ce esti in aceasta lume, intotdeauna cauza binelui si raului este in gandurile tale, in iubirea sau ura din acestea.” Adriana

    (reply)
    • Mona Georgescu  December 28, 2012

      Buna seara Adriana,
      Multumim pentru citat. O parte din comentariul dvs. a fost modificata, intrucat viza publicitatea pe acest site. Daca doriti oferta de spatiu publicitar pe acest site, o puteti primi pe e-mail, daca o solicitati.

      (reply)

Add a Comment