Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Scala subiectiva a Fericirii si Scala Depresiei

Scala subiectiva a Fericirii si Scala Depresiei

Materialul pe care astazi te invit sa il parcurgi cu atentie,  este extras din cartea ”Cum sa fii fericit – o abordare stiintifica pentru a avea viata pe care ti-o doresti”, scrisa de psihologul Sonja Lyubomirsky. 

”Cum sa fii fericit?” este un ghid atotcuprinzator, bazat pe o serie de cercetari revolutionare, despre ceea ce noi, oamenii, numim fericire. Autoarea, Sonja Lyubomirsky, psiholog specializat in cercetare si profesor de psihologie la Universitatea din California din SUA, a pus la punct, in urma acestor cercetari, un plan detaliat si usor de urmat, menit a ne invata cum sa atingem mai des fericirea in viata noastra de zi cu zi – atat pe termen lung, cat si pe termen scurt.

Fericirea vine din propriile noastre actiuni, in raport cu mediul in care crestem, traim si/sau ne desfasuram activiatate. Fiecare are o definitie personala pentru fericire si, pentru ca o viata fericita este ceea ce isi doreste fiecare om, fericirea personala este unul dintre subiectele despre care vom discuta in timpul editiei nr.6 a taberei ”SENS” – tabara de psihologie si dezvoltare personala pentru Femei. Tabara are loc si in acest an la Gura Diham, in perioada 6-9 AUGUST 2015. Inscrierile sunt deschise si te astept cu mult drag alaturi de noi!

EARLY BOOKING – 260 EURO pana pe 30 Iunie 2015

INSCRIE-TE LA SENS – o experienta de suflet pentru fiecare femeie

– tabara de psihologie si dezvoltare personala pentru femei –

6-9 august 2015

http://www.minunemica.eu/proiect-dedicat-femeilor-sens-gura-diham-6-9-august-2015/

fb2

 

 

SONJA LYUBOMIRSKY este profesor de psihologie la Universitatea din California. Are un master la Harvard si este doctor in psihologie sociala, titlu obtinut la Stanford. A primit mai multe premii de specialitate, inclusiv Premiul pentru psihologie pozitiva Templeton, in anul 2002, dar si o bursa pe mai multi ani la Institutul National de Sanatate Mentala.(sursa: Amsta Publishing, partener al site-ului minunemica.eu.)

Ai cunoscut vreodată pe cineva pe deplin fericit? O persoană care are cu adevărat abilitatea de a vedea lumea în roz? Cineva care este calm chiar şi în faţa aversiunilor? Poate că este vorba despre un coleg sau un prieten ori chiar despre un membru al familiei. Este greu să nu invidiezi asemenea persoane.

Cum reuşesc să facă acest lucru? De ce nu sunt deranjaţi sau distraşi de neplăcerile zilnice, ca majoritatea dintre noi?

Este frustrant să te afli în faţa unor asemenea persoane, mai ales atunci când se confruntă cu aceleaşi probleme ca noi, dar în schimb, par deosebit de liniştiţi. Să spunem, de exemplu, că amândoi aveţi acelaşi şef enervant, unul care ţipă tot timpul şi care niciodată nu este satisfăcut de munca voastră. Sau sunteţi amândoi în primul an la facultatea de drept şi aveţi de făcut o mulţime de referate. Sau sunteţi părinţii unor bebeluşi şi sunteţi copleşiţi de lipsa de somn, de anxietate şi de grijile pe care le presupune un nou-născut.

Asemenea situaţii te trag înapoi, te fac să fii prost dispus, nervos şi, câteodată, teribil de nefericit şi cu moralul la pământ. Dar acea persoană fericită pe care o cunoşti pare să poată face faţă frustrărilor, stresului, greutăţilor şi dezamăgirilor, apărând de fiecare dată cu o faţă pozitivă.

El vede o provocare acolo unde tu vezi doar ameninţare. Are o perspectivă pozitivă şi optimistă acolo unde tu vezi doar neîncredere. Este dornic să acţioneze, în timp ce tu eşti dezamăgit şi pasiv.

Asemenea persoane pot fi intimidante şi, da, chiar enervante câteodată. Ne pot demoraliza, fiindcă ne fac să ne întrebăm de ce anume avem lipsa aceea de dispoziţie. Putem fi şi noi vreodată la fel de fericiţi?

Şi eu mi-am pus, la rândul meu, aceste întrebări şi am ajuns la concluzia că, pentru a putea răspunde, trebuie să fac câteva cercetări, pentru a studia sistematic şi intensiv oamenii cu adevărat fericiţi.

Observându-i îndeaproape, am putut afla foarte multe lucruri.

În interviurile şi experimentele mele cu oameni foarte fericiţi, am descoperit şi câţiva care au putut rămâne fericiţi sau să-şi revină rapid la starea lor de fericire chiar şi după adevărate tragedii.

Cu toţii putem identifica indivizi aflaţi exact la capetele opuse – adică oameni care nu par niciodată fericiţi, chiar şi în momentele bune, cărora le tună şi le fulgeră tot timpul, care pun accentul pe părţile negative şi care se concentrează pe minusuri, părând că sunt incapabili să găsească bucuria în viaţă.

ŞIRUL FERICIRII

Fericirea umană, asemenea înălţimii, temperaturii sau coeficientului de inteligenţă, se bazează pe un şir numeric care variază de la foarte scăzut la foarte mare.

Cu toţii ne aflăm undeva pe această scară şi este extrem de important pentru noi să ştim exact unde.

Indiferent că te confrunţi cu o depresie profundă sau pur şi simplu nu eşti atât de fericit precum ai vrea să fii, înainte de a începe procesul prin care poţi deveni mai fericit, va trebui să determini nivelul tău personal de fericire, care îţi va oferi prima estimare a elementelor tale genetice legate de fericire.

De la filosoful grec Aristotel la părintele psihanalizei, Sigmund Freud, şi până la Charles Schultz, creatorul Peanuts, scriitori şi gânditori au dat diverse definiţii fericirii.

Aristotel a scris că fericirea este „o expresie a sufletului în anumite acţiuni“, Freud a notat că este o problemă de „muncă şi dragoste“, iar Schultz a proclamat că „Fericirea este ca un căţeluş călduros“.

Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre noi suntem conştienţi ce anume înseamnă fericirea şi dacă suntem sau nu fericiţi.

Pentru a-l parafraza pe Potter Stewart, judecător la Curtea Supremă de Justiţie a SUA, fericirea se aseamănă cu obscenitatea: nu le putem defini, dar o recunoaştem atunci când o vedem.

Eu folosesc termenul de fericire ca să mă refer la bucuria, mulţumirea şi starea de bine pozitivă, combinată cu sentimentul că ai un rost şi un înţeles în viaţă.

Cu toate acestea, unii nu au nevoie de o definiţie a fericirii, fiindcă ştiu instinctiv dacă sunt fericiţi sau nu.

Cercetătorii academici preferă termenul de stare de bine subiectivă (sau, pe scurt, stare de bine), fiindcă sună mult mai ştiinţific şi nu are toate acele conotaţii strânse de-a lungul mai multor secole de istorie, literatură şi fi losofie.

Voi folosi alternativ termenii de fericire şi stare de bine.

Deci, cum măsurăm dacă eşti o persoană fericită sau nefericită?

Fiindcă nu există nici un termometru care să măsoare exact fericirea, cercetătorii se bazează în principal pe declaraţiile diverşilor subiecţi. În cele mai multe cercetări pe care le-am făcut cu subiecţi umani, am folosit un chestionar simplu, format din patru întrebări, pe care l-am denumit Scala fericirii subiective.

Titlul este foarte potrivit, fiindcă fericirea este în mod inerent subiectivă şi trebuie definită din perspectiva unei anumite persoane. Nimeni în afară de tine nu ştie sau nu poate spune cât de fericit eşti.

Aşa că răspunde la cele patru întrebări ca să vezi cât de fericit eşti, lucru pe care trebuie să-l ştii înainte să estimezi elementele genetice legate de fericire.

SCALA SUBIECTIVĂ A FERICIRII

INSTRUCŢIUNI: Pentru fiecare dintre următoarele afi rmaţii sau întrebări, încercuieşte un număr de pe scală, care crezi că este cel mai adecvat pentru a te descrie. (Atenţie, pentru fiecare afirmaţie în parte, capetele şirului reprezintă altceva).

(1) În general, mă consider:

          1                                  2                               3                             4                                  5                            6                            7
nu o persoană                                                                                                                                                                           o persoană  
foarte fericită                                                                                                                                                                            foarte fericită

(2) Comparativ cu ceilalţi, mă consider:

        1                                  2                               3                             4                                  5                            6                            7
mai puţin                                                                                                                                                                                        mai 
fericită                                                                                                                                                                                         fericită

(3) Unii oameni sunt, în general, foarte fericiţi. Se bucură de viaţă indiferent de ceea ce se întâmplă, văzând numai lucrurile bune. În ce măsură ţi se potriveşte această descriere?

      1                                  2                               3                             4                                  5                            6                            7
deloc                                                                                                                                                                                  în mare măsură

(4) Unii oameni sunt, în general, foarte nefericiţi. Deşi nu suferă de depresie, nu par niciodată fericiţi, aşa cum ar trebui să fie. În ce măsură ţi se potriveşte această descriere?

     1                                  2                               3                             4                                  5                            6                            7
în mare                                                                                                                                                                                       deloc
măsură                                                                                                                                                                                

CUM SE CALCULEAZĂ SCORUL

PASUL 1:

Total = Răspuns 1:_____+ Răspuns 2:_____ + Răspuns 3:_____ + Răspuns 4: _____ = _____

PASUL 2:

Scorul fericirii = Total (de mai sus) _____ împărţit la 4 = ____

Data: ________________________

Scorul fericirii (a doua efectuare a testului): ______ Data: ____________

Scorul fericirii (a treia efectuare a testului): ______ Data: ____________

Aşa cum ai văzut, cel mai mare scor al fericirii pe care îl poţi obţine este 7 (dacă ai marcat 7 la toate cele patru întrebări), iar cel mai mic este 1 (dacă ai ales 1 la toate cele patru întrebări). Am făcut acest test mai multor grupuri de oameni, aşa cum au făcut şi alţi cercetători, iar scorul mediu variază de la 4,5 la 5,5, în funcţie de grup.

Studenţii au tendinţa să aibă un scor mai mic (puţin sub 5, în medie) decât adulţii sau vârstnicii (care au, în medie, 5,6).

Acum ai determinat valoarea scorului fericirii tale curente.

Dacă eşti la vârsta studenţiei, iar scorul tău este mai mic de 5,6, atunci eşti mai puţin fericit comparativ cu alte persoane.

Altfel spus, mai mult de 50% dintre persoanele din grupa ta de vârstă se află mai sus pe scală. Dacă scorul tău este mai mare de 5,6, atunci eşti mai fericit decât o persoană obişnuită.

Desigur, ceea ce reprezintă o persoană obişnuită pentru tine variază în funcţie de sex, vârstă, ocupaţie, etnie etc.

Dar este important să reţinem că, indiferent care este scorul tău, poţi deveni mai fericit.

SE POATE SĂ SUFERI DE DEPRESIE?

Se poate ca unii dintre noi să nu fim neapărat nefericiţi, ci să suferim de depresie clinică sau subclinică.

Dacă scorul fericirii tale este sub 4 sau 4, sau dacă ai resimţit o stare de anxietate câteva săptămâni la rând, te sfătuiesc să completezi scala depresiei (dacă nu, poţi sări peste această secţiune).

Scala depresiei presupune să aloci mai puţin de zece minute, iar acestea se pot dovedi a fi de nepreţuit.

În continuare este prezentat un chestionar standard, folosit în mod curent pentru a cuantifica depresia, denumit Scala Centrului pentru Studii Epidemiologice privind Depresia.

Există mai multe modalităţi de măsurare a depresiei, dar aceasta este recomandată pentru marea masă a populaţiei (de exemplu, nonclinică sau nonpsihiatrică).

Urmează instrucţiunile pentru a completa scala şi calculează-i scorul referitor la depresie.

SCALA CENTRULUI PENTRU STUDII EPIDEMIOLOGICE PRIVIND DEPRESIA

INSTRUCŢIUNI:

Acest set de întrebări este legat de modul în care te-ai simţit sau te-ai comportat în ultima săptămână. Folosind scala următoare, notează numărul de situaţii în care te-ai simţit sau te-ai comportat în acel fel în timpul ultimei săptămâni.

           0                                                1                                                     2                                                      3
rar sau deloc                        o mică parte                                  moderat                               în cea mai mare
(mai puţin de 1 zi)                 din timp                                        (3-4 zile)                              parte a timpului
                                                     (1-2 zile)                                                                                               (5-7 zile)

_____ 1. Ai fost deranjat de lucruri care în mod normal nu te deranjează.

_____ 2. Nu ai avut poftă de mâncare: apetitul a fost scăzut.

_____ 3. Ai simţit că nu poţi alunga tristeţea, nici măcar cu ajutorul familiei sau al prietenilor.

_____ 4. Ai simţit că eşti la fel de bun ca alţii. (X)

_____ 5. Ţi-a fost greu să ţii minte ce ai făcut.

_____ 6. Te-ai simţit deprimat.

_____ 7. Ai simţit că tot ceea ce faci este foarte greu.

_____ 8. Te-ai simţit plin de speranţă vizavi de viitor. (X)

_____ 9. Ai avut senzaţia că viaţa ta a fost un eşec.

_____ 10. Ţi-a fost teamă.

_____ 11. Nu ai putut dormi.

_____ 12. Ai fost fericit. (X)

_____ 13. Ai vorbit mai puţin ca de obicei.

_____ 14. Te-ai simţit singur.

_____ 15. Oamenii au fost neprietenoşi cu tine.

_____ 16. Te-ai bucurat de viaţă. (X)

_____ 17. Ai avut accese de plâns.

_____ 18. Te-ai simţit trist.

_____ 19. Ai avut senzaţia că ceilalţi nu te plac.

_____ 20. Ai simţit că nu o scoţi la capăt.

CUM SĂ-ŢI CALCULEZI SCORUL

PASUL 1: Scorurile la punctele 4, 8, 12 şi 16 (cele marcate cu un X) trebuie să fie inversate (adică, dacă ai alocat cifra 0, trebuie să schimbi cu 3; dacă ai alocat cifra 1, schimbă cu 2; 2 cu 1, respectiv 3 cu 0).

PASUL 2: Folosind scorurile inversate la cele patru puncte, adună acum scorurile de la toate celelalte 20 de puncte.

Scorul total al depresiei este _____ Data: _______________

Scorul total al depresiei este _____ Data: _______________

Scorul total al depresiei este _____ Data: _______________

Cel mai mic scor pe care îl poţi obţine este 0, iar cel mai mare este 60. Psihologii folosesc limita de 16 puncte pentru a diferenţia persoanele deprimate de cele care nu suferă de depresie.

Deci, dacă scorul tău este mai mare de 16, vei fi încadrat la categoria „deprimat“. Cât de deprimat eşti exact depinde de cât de mare este scorul; depresia poate varia de la scăzută (scor între 16 şi 20) la moderată (scor de la 21 la 25) şi până la severă (scor de la 26 la 60).

Mai mult, spre deosebire de scala fericirii, scala depresiei depinde foarte mult de dispoziţia ta şi de starea mentală generală, aşa că trebuie să te aştepţi ca, în momente diferite, să obţii scoruri diferite, chiar şi la distanţă de două săptămâni.

Dacă în prezent eşti deprimat sau dacă ai fost deprimat vreodată, nu eşti singurul.

Studiile arată că 15% dintre oamenii din Statele Unite (şi 21% dintre femei) vor suferi la un moment dat de depresie clinică în cursul vieţii lor.

Celelalte persoane suferă ocazional de depresie uşoară, în principal ca urmare a unor crize sau eşecuri personale, a despărţirii de persoana iubită, a pierderii cuiva drag, a unui eşec în carieră sau a unei pierderi financiare.

Mai mult, vârsta la care oamenii se confruntă cu primul episod de depresie a scăzut dramatic în cursul ultimelor decenii. În mod incredibil, dintre toate bolile, depresia apasă cel mai mult asupra societăţii americane (fiind pe locul al patrulea în lume la reducerea speranţei de viaţă, după afecţiunile perinatale, bolile respiratorii şi SIDA).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii prognozează că, până în anul 2020, depresia se va afl a pe locul al doilea în ceea ce priveşte cauzele mortalităţii în întreaga lume, afectând 30% din populaţia adultă.

Mulţi experţi cred că depresia a devenit o epidemie. După unele estimări, există o probabilitate de zece ori mai mare să suferim de depresie clinică decât acum un secol. În spatele acestei evoluţii stau mai mulţi factori.

În primul rând, aşteptările legate de modul în care vrem să arate viaţa noastră şi care sunt mai mari decât înainte; credem că putem face totul şi suntem profund dezamăgiţi când realitatea se dovedeşte a fi mai puţin perfectă.

În al doilea rând, cultura noastră din ce în ce mai individualistă ne face să fi m singuri în faţa greutăţilor de zi cu zi şi să dăm vina doar pe noi înşine pentru eşecuri.

Nesiguranţa din ce în ce mai mare a locurilor de muncă reprezintă, de asemenea, unul dintre factorii de stres ai vieţii moderne.

Şi poate cel mai important factor este destrămarea vieţii sociale. Comparativ cu generaţiile anterioare, suntem mult mai puţin dedicaţi familiilor şi comunităţii, fără să avem astfel acel suport social şi acele legături puternice cu ceilalţi.

Toţi aceşti factori pot contribui la depresia clinică.

Dacă ai obţinut un scor în urma căruia eşti considerat ca suferind de depresie, te sfătuiesc să apelezi la un specialist în sănătate mentală – un psihiatru, un medic psiholog sau un consilier licenţiat, cu care să poţi discuta opţiunile de tratament, inclusiv psihoterapie sau medicamente antidepresie.

Depresia moderată sau severă presupune consult urgent din partea unui specialist. 

Sonja Lyubomirsky, psiholog

Cabinet Individual de Psihologie
Mona Georgescu, psiholog clinician
Bucuresti

Daca traversezi o perioada delicata din punct de vedere emotional si aceasta dispozitie iti afecteaza viata personala si profesionala, te poti programa pentru consultatii sunand la telefon 0722.501050 sau trimitand un mesaj pe adresa de e-mail lucia_mona_georgescu@yahoo.com.

De asemenea, daca nu ai timp pentru a urma un program de consultatii saptamanale, insa doresti sa beneficiezi de un program intensiv de psihologie si dezvoltare personala, te astept cu mult drag, in luna iulie, in tabara SENSE – tabara de psihologie si dezvoltare personala pentru femei. Inscrierile sunt deschise, iar detaliile acestui program creat pentru femei sunt aici:  http://www.minunemica.eu/proiect-dedicat-femeilor-sens-gura-diham-6-9-august-2015/

2


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu