Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Tu pentru ce te ridici dimineata din pat?

”Iata o intrebare simpla, chiar banala.

Dar daca vrem intr-adevar sa-i dam un raspuns, multi dintre noi s-ar putea sa ne trezim cu neuronii in ceata ori sa evitam raspunsul.

Aceasta pentru ca nu sunt multi oameni care se ridica din pat cu pasiune sau cu bucurie, cu gandul de a face inca un lucru util, bun, placut, frumos, decent, maret, grozav, unul care le poate aduce fericire celor din jur.

Asa cum altii nu se ridica din pat cu decizia de a-si face lor insisi o zi placuta sau frumoasa .

Unii sunt motivati doar de obisnuinte, de rutina, de obligatii si de multe alte trairi negative, ce le coordoneaza inconstient actiunile, experienta, sentimentele si activitatile!

Dincolo de rutina care roade la fel ca viermele in mintile programate sa se trezeasca zi de zi cu unicul scop de a lovi pe cineva, de a mai face o suferinta pe undeva, omul scapa esentialul si se deconecteaza de la capacitatile sale creative, constructive, de la puterea si frumusetea sa naturala.

In acest fel el, isi autoprogrameaza creierul si circuitele neuronale pentru negativitate, pentru esec, pentru suferinta proprie si pentru suferinta altuia.

Posibilitatile extraordinare ale fiintei, imposibil de accesat fara intentii pozitive si decizii clare, luate la nivel constient, raman latente si inexistente.

Pentru un om poate fi deosebit de important sa stie, sa defineasca, sa decida si sa aleaga cararea fiecarei zile, asa incat, in clipa in care el a coborat din pat, sa o faca cu un scop bun, daca nu cu unul fericit, maret sau impresionant.

Sa te ridici din pat in ficare dimineata, gata sa faci bine, gata sa spui un cuvant capabil sa creeze, sa structureze ceva frumos in celalalt.

Iata un scop demn de omul evoluat, a carui constiinta difera de constiinta vibratorie a suratelor din lumea animala!

Sa vrei sa faci tot ce-i mai bun si seara, cand te intorci in patul tau, sa privesti cu multumire catre faptele tale, sa privesti in ele ca intr-o oglinda chipul pe care-ti place sa-l vezi la tine insuti .

Iata esenta frumusetii umane!

Altfel pentru ce sa te straduiesti la coafor, la cosmetica si-n diferite alte locuri pentru infrumusetare, cand chipul launtric se scufunda in propria-i rautate, iar emanatiile sale energetice nu pot fi privite nici macar de catre posesor ?

Pentru ce sa te ridici din pat dimineata, daca inima-ti palpita, invaluita in fumul gros al urii si al dorintei de a face rau?

Toate locurile destinate infrumusetarii fizice devin fantezii cand frumusetea mintii si a inimii se topesc intr-o uluitoare neglijenta emotionala!

Sa ai un scop in fiecare zi, dar unul aducator de pace, de unitate si de bine tie si celor din jur inseamna sa traiesti «cu sens».

Dar daca ti-ai propus sa distrugi pe cineva, sa te bucuri de suferinta lui, examineaza-ti constiinta, examineaza-ti motivatiile si retine ca acestea devin, intr-o buna zi “programele tale mentale”.

Rutina ta, ceea ce faci «pentru tine», ceea ce se inscrie in propriul tau Inconstient intr-o zi, vor rodi.

Sa fim atenti la semintele pe care le plantam in suflet.

Sa ne ingrijim de gandurile noastre cel putin la fel de mult pe cat ne ocupam de infatisarea fizica si, daca avem ceva de investit, atunci nu putem investi in altceva mai profitabil si mai minunat decat in propria «curatare interioara».

Consecintele motivatiilor frumoase devin posibilitatile frumoase pe care viata ni le deschide intr-o zi, asa cum se deschid florile.

In fiecare seara sa facem o incursiune prin ziua care a trecut, sa privim cinstit catre noi insine si sa ne intrebam daca propriul chip interior ne place cu adevarat.

Daca ne gasim pe noi insine frumosi in fapte si in ganduri, ne vom ridica din pat in ziua urmatoare cu bucurie si bucuria ne va motiva sa incheiem o alta seara ca niste fiinte frumoase!”

(autor necunoscut/material primit pe e-mail)

5


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

  1. Napocel  December 2, 2010

    Toata consideratia autorului!

    (reply)
    • Mona Georgescu  December 3, 2010

      Napocel, si mie mi-a placut foarte mult modul in care autorul a pus in cuvant cateva adevaruri simple si care sper sa dea de gandit tuturor.
      Daca din intamplare cunoaste cineva numele autorului acestor randuri, m-as bucura sa mi-l comunice pentru a-l mentiona in dreptul acestui articol.
      Seara frumoasa,
      Mona

      (reply)
  2. Doinita  July 1, 2011

    Exact ca’n versurile: Mai mult decat orice pe lume, probabil cel mai tare doare …. Sa’auzi cat de frumos e cerul, dar sa nu stii in ce culoare.
    Sa nu stim ptr.ce traim …sa nu avem constiinta faptelor noastre, este exact ca viata unui orb, aude cat de senin este cerul dar nu stie culoarea.
    Multumesc Minunea mea (a tuturor de fapt 🙂 – asta asa…. sa dau dovada de altruism si non atasament 😉

    (reply)
    • Mona Georgescu  July 2, 2011

      Doinita,
      Multumesc frumos pentru popasul de suflet. Asa este, fara sa vezi cerul cu proprii ochi, nu poti sa stii cum sunt culorile pe care ni le arata…
      Putem compara constiinta cu cerul care se afla dincolo de norii pufosi si albi, sau dincolo de norii intunecati si gri …
      Te imbratisez cu mult drag!

      Andhra,
      Multumesc frumos pentru gand – ma simt onorata pentru vizita si, intrucat nu imi amintesc sa mai fi luat legatura pana acum, va urez bun venit alaturi de noi!
      Cred ca departajarea facuta de autorul acestui material a avut un scop precis, pe care insa nu il pot decat banui, dar pe care nu il vad ca pe o generalizare.
      Referitor la afirmatiile Doinitei – ea cu siguranta nu a facut nicio departajare ci, cred eu, s-a referit la urmatorul aspect: persoanele nevazatoare nu pot percepe, de exemplu albastrul cerului – una este sa il vedem (si suntem norocosi ca suntem inzestrati cu vedere) si alta este sa ni se spuna ca cerul este albastru, dar fara a avea vreodata posibilitata de a-l vedea. Pot sa va asigur ca nu a fost intentia Doinitei sa puna pe o pozitie de inferioritate pe nimeni. Mai mult, chiar eu am un coleg nevazator din nastere, care si-a dezvoltat extraordinar de bine toate celelalte simturi, totul se compenseaza, oricat de greu ne este sa acceptam anumite deficiente … Stiu chiar de la el, insa, ca ar da orice pentru a vedea, macar o data, cat de albastru poate fi cerul de august, de septembrie… In acest sens, da, simte ca a pierdut …
      Va mai astept cu articole cu suflet si va doresc o zi binecuvantata!

      (reply)
  3. Andhra  July 1, 2011

    Foarte frumos articolul. Dar nu cred că a nu şti pentru ce te ridici dimineaţa din pat echivalează cu a te ridica din pat pentru a face rău. Rutina, sărăcia, depresiile, victimizările, toate te pot orbi; dar asta nu înseamnă că oamenii care nu-şi văd lumina interioară sunt toţi răi şi distructivi. 🙂 Mi se pare un pic periculoasă departajarea, şi deşi textul acesta e cald, simt că subtil o face. Suntem toţi divini şi umani în acelaşi timp, cu nimic superiori unii altora. E totul chestiune de timp, de ritm, de “temele” pe care le-am primit când am apărut pe lume.
    Şi aş îndrăzni să spun că şi comparaţia dnei/dşrei Doiniţa cu viaţa orbilor e nedreaptă. Dincolo de lipsa reperelor vizuale, oamenii nevăzători sunt de cele mai multe ori înzestraţi cu un har şi un simţ mai presus poate de simpla capacitate de vedea formele fizice ce ne înconjoară.
    Toate cele bune şi mulţumesc pentru că existaţi şi faceţi ce faceţi.

    (reply)

Add a Comment