Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Mai reuşesc banii să motiveze?

Mai reuşesc banii să motiveze?

Un subiect aflat pururea în discuţie pare a fi problema banilor – sau, mai degrabă, problema capacităţii lor de a-l motiva pe angajatul obişnuit.

Managerii de nivel mediu socotesc că banii sunt factorul de motivare cel mai puternic. Paradoxal, cred ferm în acest lucru tocmai acele persoane care nu pot folosi banii ca mecanism de motivare. Spre deosebire de aceştia, cei ce deţin banii, nu ii consideră prea relevanţi.

Salariul şi poziţia deţinută în organizaţie merg mână în mână. An după an, angajaţii vor să avanseze în ierarhia organizaţională, să primească un salariu mai mare, să aibă mai multe beneficii şi să dea un sens din ce în ce mai mare securităţii locului de muncă şi realizării profesionale.

Favorabil angajatului, acest sistem asigura că angajatul ar fi loial organizaţiei, va servi angajându-se pe termen lung şi va realiza obiectivele cerute de management. Plata angajaţilor era văzută mai mult ca un cost fix decât ca investiţie.

Dar aceste ape liniştite au fost tulburate de nenumăraţi factori: competiţia internaţională, creşterea înceată, pieţele financiare volatile, etc.

Apariţia şi răspândirea organizaţiilor transnaţionale a adus cu sine cerinţa de a plăti mai bine managerii expatriaţi şi să recompenseze managerii flexibili, cu o mobilitate ridicată. Procesul de restructurare a mediului de afaceri şi investiţiile străine directe au avut ca rezultat armonizarea sistemelor de salarizare şi beneficii imediat după achiziţii şi fuziuni, a schimbat nivelurile de salarizare o dată ce noua posesie internaţională a fost stabilită şi au fost stabilite noi modele de comparaţie a modului de salarizare prin definirea noilor reţele de afaceri.

Pe când managerii americani tind să realizeze legătura dintre salarizarea variabilă şi performanţele companiei (dată fiind înclinaţia lor culturală către măsurări ale performanţei pe termen scurt), managerii europeni (dată fiind neacceptarea de către aceştia a evaluărilor pe termen scurt) trebuie convinşi.

Deoarece a fost acordată mai puţină atenţie relaţiei dintre cultura naţională şi strategiile de compensaţii la nivele mai joase ale ierarhiei organizaţionale, studiul realizat de Gomez-Mejia şi Welbourne arată că nu numai sistemul de bonusuri de nivelul conducerii executive reflectă diferenţele culturale naţionale şi că această legătură s-ar putea să fie mult mai complexă.

Datele despre culturile naţionale sunt deosebit de relevante mai ales pentru înţelegerea rolului pivotal de recompense din organizaţii. Orice încercare de a dezvolta legături între politicile de salarizare şi strategiile corporaţiilor este complicată de mediul global în care acestea operează.

Aşadar, sunt sau nu sunt banii un motivator puternic şi consecvent? Oare ar trebui companiile să se ocupe mai degrabă de aspectul satisfacţiei în muncă ori de oportunităţile de carieră? Ce alţi factori de motivare mai există?

Clasicii teoriei organizaţiei consideră că muncitorii trebuie mobilizaţi prin sistemul “morcovul şi băţul” – sistem care se poate să fi fost eficace în timpul revoluţiei industriale.

Specialiştii în psihologie ocupaţională resping cu vehemenţă această idee; în unele din lucrările lor, nici măcar nu se ia în discuţie problema stimulării. Ei citează, în sprijinul poziţiei lor, rezultatele unor studii în care muncitorilor li s-a cerut să enumere factorii care fac ca un loc de muncă să fie bun sau prost. De regulă, plata se afla pe locul şase sau şapte, după aspectele de securitate, colaborarea cu colegii de muncă, interesul faţă de activitatea desfăşurată şi alte avantaje – considerate aşadar mai importante decât nivelul de salarizare.

Psihologia stimulentelor are la bază faptul că un comportament poate fi influenţat dacă este corelat cu o recompensă dorită. De pildă, în cazul vitezei de muncă, nu există nici o îndoială asupra avantajelor salarizării in funcţie de lucrările efectuate în raport cu cea în funcţie de timpul petrecut la locul de muncă.

Au existat alte studii care au demonstrat efectele unei scheme de stimulare financiară îndreptată împotriva absenteismului. Astfel, numărul de absenţe a scăzut drastic imediat după introducerea schemei şi a revenit la cote înalte după renunţarea la aceasta. Sistemele de plată pot stimula, de asemenea, oamenii să rămână într-o organizaţie.

Într-un sistem de plată bazat pe performanţă, aceasta se măsoară în funcţie de lucrările executate individual sau în grup, în funcţie de normele stabilite sau în funcţie de meritele determinate prin evaluarea rezultatelor obţinute de angajaţi. Sistemele de plată pot include cote de participare la profitul organizaţiei. Totuşi, natura competitivă a unui astfel de sistem poate adesea crea probleme.

De fapt, banii nu sunt decât unul dintre factorii de motivare. Siguranţa păstrării locului de muncă, un mediu de lucru agreabil, un superior înţelegător şi grijuliu – toate aceste aspecte sunt şi ele factori motivaţionali.

Gândiţi-vă la următorul lucru: aţi prefera să vă crească salariul anual cu 2000 lei (net) sau să primiţi o săptămână de concediu în plus? 3000 lei sau să avansaţi un nivel? 5000 lei sau siguranţa postului până la pensie?

Dacă privim banii singuri în comparaţie cu alţi factori motivaţionali vedem clar cum le scade forţa.

Dacă banii sunt într-adevăr un factor de motivare sau de satisfacţie în muncă, de ce oare arată de atâta vreme studiile efectuate că nu există nici o legătură între bogăţie şi fericire?

Sunt patru motivele pentru care lucrurile stau astfel:

Adaptarea. Deşi oricine este fericit imediat după o mărire de salariu sau un câştig neaşteptat, în scurt timp survine adaptarea, iar efectele se estompează rapid.

Comparaţiile. Oamenii se definesc ca bogaţi prin comparaţie cu cei din jurul lor. Trecând într-un nivel social superior, ei găsesc întotdeauna pe cineva şi mai bogat.

Alternativele. După părerea economiştilor, scăderea capacităţii motivaţionale a banilor este cauzată de faptul că, pe măsură ce are mai mulţi, omul începe să preţuiască alte lucruri, cum sunt timpul, libertatea sau prietenia.

Grijile. Creşterea veniturilor poate însemna un transfer al preocupărilor şi grijilor de la problemele materiale către alte aspecte ale vieţii, mult mai dificil de controlat, cum este de pildă autoîmplinirea. Acest lucru s-ar putea datora faptului că bunăstarea este asociată, de regulă, unui control sporit asupra propriului destin.

Prin urmare, banii nu aduc întotdeauna fericirea. Cineva care câştigă 30.000 de euro pe an nu este mai fericit decât cel care câştigă 10.000 de euro.

Evident că toată lumea vrea să câştige mai mulţi bani. Economia, această teorie sumbră, are dreptate: banii nu sunt în general un bun factor de motivare în muncă. Ei au acest efect doar pentru scurt timp, pentru unii oameni, nu pentru toţi, şi, de regulă, pe seama stării de spirit din organizaţie.

Trăim într-o lume în care puterea banilor este supraevaluată. Banii nu pot cumpăra prietenie, ci doar, eventual, o categorie mai sofisticată de duşmani. Banii nu pun capăt necazurilor oamenilor, ci doar le schimbă.

Puterea banilor, ca factor de motivare, este de scurtă durată. Mai mult, cu cât oamenii sunt mai ”îndestulaţi”, cu atât este mai slabă capacitatea motivaţională a banilor.

Albert Camus avea dreptate când afirma că ar fi o dovadă de snobism spiritual să credem că oamenii pot fi fericiţi în lipsa banilor. Dar dacă oamenii reuşesc să câştige o sumă rezonabilă, valoarea celorlalte beneficii pe care le obţin de la munca lor devine mult mai mare.

Mona Georgescu

*Nota: Conform Legii nr. 8/1996 privind proprietatea intelectuala, reproducerea sau preluarea acestui text prin mijloace electronice sau mecanice, partial sau in intregime, este interzisa.

3


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

  1. costea sorin  September 11, 2012

    Salut!
    Interesante moduri de abordare!
    As fi vrut sa pot copia unele articole.
    Ex : cele 2 legate de motivatie
    O CARTE BENEFICA AR PUTEA FI:
    PUTERE NEMARGINITA de ANTHONY ROBBINS
    Salutari

    (reply)
    • Mona Georgescu  September 11, 2012

      Buna seara Sorin,
      Iti multumesc frumos pentru aprecieri, pentru vizita aici si pentru recomandare. Am citit cartea, o recomand si eu de cate ori am ocazia.
      Pe curand, cu drag,
      Mona

      (reply)

Add a Comment