Foarte mulţi oameni au dificultăţi în relaţiile lor cu ceilalţi. Te numeri cumva printre ei? Felul în care interacţionezi sau reacţionezi faţă de soţ sau soţie, faţă de părinţi, fraţi, prieteni, cunoştinţe, colegi, şefi, subalterni, etc., este influenţat de sentimentele tale din trecut şi de felul în care au fost înregistrate acestea în ADN-ul celulelor tale.

Doi dintre cei mai importanţi factori care contribuie la dezvoltarea capacităţii tale de a te bucura în mod sincer de relaţiile cu ceilalţi oameni sunt felul în care te bucuri de propriul sine şi capacitatea ta de a te accepta pe tine însuţi.

Iată ce spune în această direcţie dr. Joan Borysenko:

”Acceptă-te exact aşa cum eşti (chiar dacă ai coapsele prea groase, nasul prea mare, chiar dacă faci greşeli, chiar dacă ai probleme de sănătate, dureri de spate sau alte handicapuri fizice). Această acceptare de sine înseamnă mult mai mult decât simpla recunoaştere morocănoasă a faptului că nu vei mai fi niciodată cel care ai fost odinioară sau cel care ţi-ai dori să fii. Acceptarea de sine înseamnă să te preţuieşti la maxim exact aşa cum eşti, să nu te mai judeci critic şi să nu mai cultivi sentimente de vinovăţie, ruşine, auto-acuzaţie sau teamă legate de tine însuţi. Altfel spus, acceptarea de sine înseamnă să ieşi din cercul vicios al anxietăţii şi al tensiunilor interioare.”

Înţelegerea cu ceilalţi oameni poate fi extrem de simplă sau foarte complicată, în funcţie de felul în care eşti programat în interiorul tău. Dacă cineva te irită sau te enervează fără niciun motiv aparent, acesta reprezintă cel mai bun indiciu că sesizezi la această persoană o calitate negativă pe care o intuieşti (la nivel subconştient) deopotrivă în sinele tău şi pe care nu o suporţi.

Altfel spus, persoana care te irită sau care te enervează nu face decât să reflecte un defect al tău, la fel ca o oglindă. Acest principiu este dificil de acceptat, îndeosebi de către oamenii care simt nevoia să deţină tot timpul controlul.

Şi totuşi, principiul oglinzii este cât se poate de corect.

Iată un exemplu: să spunem că eşti vânzător într-un magazin. Intră un client şi aşteaptă să fie servit. Încă de la bun început, acesta îţi solicită întreaga atenţie, comportându-se de parcă s-ar afla singur în magazin. Comportamentul lui te calcă pe nervi, aşa că abia aştepţi să îşi termine cumpărăturile, astfel încât să nu mai ai de-a face cu el şi cu atitudinea lui nesuferită.

Lucrul de care nu-ţi dai seama este că şi tu te-ai comporta la fel într-o situaţie similară. Probabil că te simţi superior sau eşti foarte solicitant; în caz contrar, tu nu ai rezona cu aceste calităţi. Mai bine zis, ele nu te-ar călca pe nervi. De aceea, profită de situaţie şi conştientizează această parte ascunsă a sinelui tău.

Priveşte în faţă problema şi analizează dacă nu cumva ai şi tu acest defect. Aceasta este una dintre cele mai sigure tehnici prin care poţi afla diferite lucruri pe care nu le conştientizezi în ceea ce te priveşte, îndeosebi acele caracteristici personale care îţi displac (la nivel subconştient).

Persoana din faţa ta nu face decât să oglindească un defect pe care îl ai chiar tu. Menirea ei este să te ajute, să îţi predea o lecţie. Astfel de experienţe reprezintă oportunităţi excelente care te pot ajuta să te maturizezi.

De aceea, cea mai bună atitudine în astfel de cazuri este: „Perfect! Am încă o ocazie să îmi conştientizez un aspect care îmi displace la mine”. Devino conştient de acest aspect neplăcut al fiinţei tale pe care îl recunoşti în persoana din faţa ta. Transformă apoi sentimentele asociate cu el cu ajutorul „Scenariului”.

Cel mai probabil, schimbările care se vor produce în tine şi în relaţiile tale cu ceilalţi te vor uimi.

Iată paşii necesari pentru a declanşa această schimbare:

1. Recunoaşte faptul că cineva te irită, te enervează, te plictiseşte, te înfurie sau trezeşte în tine alte sentimente negative.

2. Acceptă posibilitatea că ai putea avea tu însuţi o atitudine defectuoasă sau o caracteristică în comun cu persoana respectivă.

3. Nu te grăbi să te auto-condamni din această cauză. Pur şi simplu, aceasta este realitatea ta obiectivă.

4. Asumă-ţi responsabilitatea pentru această calitate negativă.

5. Asumă-ţi responsabilitatea pentru comportamentul tău asociat cu ea. În continuare, transformă sentimentele negative care stau la baza acestui comportament cu ajutorul „Scenariului” şi înlocuieşte-le cu alte sentimente, pozitive.

Să îţi dau un alt exemplu: să spunem că te afli la o petrecere sau la o întâlnire cu cineva care face tot felul de comentarii pe care tu le consideri irelevante. În sinea ta, ţi-ai dori ca persoana să tacă şi să îi lase pe ceilalţi să îşi vadă de treburi. La un moment dat, petrecerea sau întâlnirea nu îţi mai face nicio plăcere, întrucât eşti agasat la maxim de comportamentul persoanei respective.

Dacă nu ţi-ai dat încă seama ce se întâmplă, conştientizează faptul că există în tine o parte care se identifică cu atitudinea nepotrivită a persoanei în cauză (cine spune că este nepotrivită?). Dacă doreşti ca acest comportament să nu te mai agaseze, instruieşte-ţi spiritul: „Te rog, localizează originea sentimentelor care mă fac să mă simt iritat din cauza lui Jane”.

Parcurge apoi întregul „Scenariu” până când ajungi la partea care spune: „… accept transformarea tuturor problemelor mele fizice, mentale, emoţionale şi spirituale, inclusiv a comportamentelor mele necorespunzătoare care s-au datorat acestei origini negative înregistrate în ADN-ul meu”.

Continuă spunând: „Oricum, nu contează. Optez pentru a vedea numai părţile bune ale celorlalţi. Simt că văd numai părţile bune ale celorlalţi. Văd numai părţile bune ale celorlalţi. Optez pentru a-i accepta pe ceilalţi exact aşa cum sunt, inclusiv pe mine. Simt că îi accept pe ceilalţi exact aşa cum sunt, inclusiv pe mine. Îi accept pe ceilalţi exact aşa cum sunt, inclusiv pe mine” (sau ceva similar).

Fă apoi tot ce îţi stă în puteri pentru a privi persoana în cauză prin ochii iubirii şi ai acceptării. În acest fel, nu numai că relaţia ta cu persoana respectivă se va schimba, dar vei învăţa să te ierţi şi să îţi accepţi caracteristica respectivă în tine însuţi.

Cum te simţi atunci când te cerţi cu cineva? Pe mine mă făcea întotdeauna să mă simt mizerabil, ca şi cum aş fi trădat o parte esenţială a fiinţei mele. Pe tine cum te face să te simţi? Mai bine? Personal, ori de câte ori mă certam cu cineva, simţeam că nu am câştigat nimic. Te ajută certurile să îţi rezolvi problemele? Şi dacă da, cu ce preţ?

Îţi poţi imagina viaţa fără certuri şi fără confruntări neplăcute cu ceilalţi? Nu ar fi o astfel de viaţă minunată?

Ţi-ai dorit vreodată să pui capăt unei situaţii neplăcute spunând ceva categoric şi de necontestat, şi păstrându-ţi în acelaşi timp calmul?

EXISTĂ într-adevăr o metodă prin care poţi pune capăt unei cerţi, unei neînţelegeri sau unei confruntări fără a-ţi compromite sinele real. Mai întâi de toate, trebuie să fii însă dispus să accepţi că poţi greşi.

Chiar dacă situaţia nu se rezolvă pe moment, nu te lăsa deranjat de acest lucru.

Chiar dacă bătălia s-a încheiat fără niciun câştigător categoric, nu te lăsa deranjat de acest lucru.

Chiar dacă nu ai reuşit să îţi impui punctul de vedere, nu te lăsa deranjat de acest lucru. Ori de câte ori simţi că trebuie să ai întotdeauna dreptate, tu nu faci altceva decât să îţi inflamezi egoul.

Mi-a plăcut foarte mult ce spune despre ego Joan Borysenko în cartea ei, Conştientizarea corpului şi echilibrarea minţii:

„Egoul îşi exprimă nesiguranţa judecându-i pe toţi ceilalţi. El încearcă să îşi asigure propria fericire păstrând totul sub controlul său. De aceea, eu îl numesc: Judecătorul. Egoul împarte viaţa în două categorii extrem de rigide: binele şi răul. Căutând orbeşte să găsească binele şi să evite răul, el cade în capcana iluziei că trebuie să fie el însuşi bun pentru a-şi asigura propria existenţă”.

Exact acest lucru îl facem noi atunci când simţim nevoia de a avea dreptate cu orice preţ. La nivel subconştient, noi considerăm că nu putem fi buni decât dacă avem dreptate, perpetuând astfel existenţa egoului nostru. În ultimă instanţă, oricum nu contează dacă avem sau nu dreptate… decât dacă punem EGOUL nostru mai presus de starea de pace.

Dacă îţi poţi păstra calmul, spunându-ţi că nu contează cine are dreptate, spune-i persoanei care doreşte să se certe cu tine: „Te binecuvântez, Jane (sau John). Fii binecuvântat”.

Când fiul meu în vârstă de 16 ani i-a spus acest lucru pentru prima dată sorei lui în vârstă de 18 ani, aceasta nu a mai putut continua cearta, deşi era foarte furioasă pe el şi ar fi dorit să îşi impună punctul de vedere. Când fiul meu i-a spus însă: „Te binecuvântez, Gina. Fii binecuvântată”, el a dezarmat-o complet. Iniţial, Gina l-a privit într-o stare de şoc, după care a început să râdă. Până atunci, nu am mai văzut niciodată pe cineva să îşi schimbe starea de spirit atât de rapid!

Afirmaţia: „Fii binecuvântat” poate face minuni atunci când te afli la volan, în supermarket sau într-un alt loc, şi cineva te enervează. În loc să îl blestemi, binecuvântează-l! Cuvintele pe care le rostim au vibraţii foarte puternice, la fel ca şi sentimentele sau gândurile noastre. Chiar dacă persoana căreia îi adresezi aceste cuvinte nu te poate auzi, tu creezi practic un câmp mental cu ajutorul lor. Vibraţiile acestor cuvinte ajung cu siguranţă la persoana în cauză, iar aceasta este influenţată de energia pozitivă care provine de la tine.

O altă modalitate prin care poţi pune capăt unei descărcări nervoase manifestate prin cuvinte şi sentimente negative constă în a-ţi păstra calmul şi sângele rece şi a-i spune persoanei care ţi-a adresat acele cuvinte neplăcute: „Îţi mulţumesc pentru părerea ta”. Renunţă apoi să mai continui cearta. Schimbă pur şi simplu subiectul sau nu mai continua discuţia. De regulă, oamenii nu ştiu ce să răspundă la aceste cuvinte, aşa că discuţia se opreşte automat.

Atunci când spui: „Îţi mulţumesc pentru opinia ta”, tu îţi transformi câmpul energetic şi nu te implici emoţional (adică nu devii reactiv). Afirmaţia reprezintă de asemenea cel mai potrivit răspuns adresat unei persoane care se plânge tot timpul. De regulă, aceşti oameni cerşesc simpatia celor din jur, caută pe cineva care să fie de acord cu ei sau pălăvrăgesc pur şi simplu.

Atunci când le spui: „Îţi mulţumesc pentru opinia ta”, tu îi laşi practic interzişi, nemaiştiind ce să spună. În acest fel, este mult mai uşor să nu te implici într-o discuţie neplăcută din punct de vedere emoţional, cedând astfel în faţa negativităţii celui din faţa ta.

Focalizează-ţi întotdeauna iubirea şi afecţiunea asupra acestor persoane, spunând în sinea ta:

„TE PRIVESC PRIN OCHII IUBIRII ŞI TE VĂD ÎN TOATĂ PERFECŢIUNEA TA”.

Această afirmaţie ascunde o vibraţie vindecătoare foarte puternică pentru ambele părţi implicate în conversaţie.

Aşa cum am mai spus, tu POŢI schimba această lume prin atitudinea ta.

Karol K. Truman – Sentimentele ingropate de vii nu pier niciodata

Va recomand cu multa caldura aceasta carte, pe care o puteti comanda AICI