Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Fiica ta va deveni femeie – dar oare tu, mama ei, esti un model bun pentru ea?

Fiica ta va deveni femeie – dar oare tu, mama ei, esti un model bun pentru ea?


Fiica ta va deveni femeie. Vrei sa fii un model pentru fiica ta. Insa doar pentru ca afirmi ca o iubesti si pentru ca este copilul tau nu inseamna ca ea este obligata sa te ia drept model daca tu, prin comportamentele tale si prin alegerile tale, te afli exact la polul opus si nu ii oferi motive sanatoase pentru a te lua drept model. 
Pe fondul relatiilor maritale, foarte multe mame constata ca trebuie sa faca schimbari legate de propria persoana – insa nu sunt dispuse sa depuna efortul necesar pentru ca schimbarile sa se si produca. 
Pentru ca tu sa nu ajungi sa simti ca ai esuat ca mama, este nevoie ca tu sa iti propui de pe acum sa fii cel mai bun model pentru fiica ta sau pentru fiicele tale. A-ti propune sa fii cel mai bun model pentru ea presupune sa te dedici de pe acum autoeducarii tale. Presupune sa faci schimbari foarte multe in ceea ce te priveste: de la mod de gandire despre tine, pana la comportamente concrete. 
Daca nu te educi pentru a fi un model bun pentru ea/ele, mai tarziu te va durea faptul ca nu ai fost luata ca model. Deci este foarte important sa te autoeduci, sa te informezi si sa inveti sa gandesti altfel despre tine, sa ai asteptari inalte de la tine, sa nu iti negociezi valorile si sa iti cunosti foarte bine teritoriul si capcanele ce pot aparea pe teritoriul tau.
Christophe André, psihiatru si psihoterapeut: ”Ca sa te schimbi, important nu este ceea ce stii, ci ceea ce faci: asta se numeste efort.”
Efortul pe care orice schimbare il presupune inseamna – in primul rand – invatarea unor informatii noi cu privire la comunicarea cu propria ta persoana si apoi cu cei din jur. De asemenea, inseamna invatarea si asimilarea unor informatii noi cu privire la modalitati eficiente in primul rand pentru tine de a actiona in cadrul tuturor relatiilor tale, dar in mod ecologic. Tot acest efort presupune timp, disponibilitate emotionala si bani.
Indiferent de locul in care traieste, indiferent de varsta, de nivelul studiilor, de provenienta sau de profesie, orice femeie – mai ales daca este mama – trebuie sa fie preocupata de educatia sa relationala si de sanatatea sa emotionala.
”Educi un barbat, educi un barbat. Educi o femeie, educi o intreaga generatie” spune un renumit lider american, pe numele sau Brigham Young.
Accesul femeii la educatie, inca de cand este mica sau adolescenta – nu doar in sensul educatiei formale, cat si al celei informale pe care eu o vad foarte necesara dar care trebuie aleasa cu mare atentie – poate pregati femeile pentru o viata personala asumata cat se poate de constient si poate lasa o amprenta constructiva asupra unei intregi generatii.
Ce inseamna o amprenta constructiva? Pe scurt:
– mai putina violenta domestica asupra femeii si asupra copiilor,
– mai putina agresivitate la locul de munca si in alte contexte de viata,
– mai putine conflicte care duc la razboi.
Educarea femeii, de cand este mica, in scopul asumarii feminitatii si vietii personale si nu numai, este cheia. Iar cheia o au femeile din viata fiecarei fetite – mama si alte prezente feminine semnificative.
Dar isi doresc femeile, cu adevarat sa invete sa si foloseasca aceasta cheie? Isi doresc femeile sa invete sa fie cu adevarat modele pentru fiicele lor? Au femeile aceasta viziune despre impactul psihologic asupra fiicelor lor, pe termen lung? 
A folosi aceasta cheie – a-ti educa fiica prin a-i fi tu un model pe care sa isi doreasca sa-l integreze – inseamna mult: inseamna efort personal pentru invatarea unor noi moduri de gandire la adresa feminitatii si la adresa ta, pana la invatarea autonomiei. Nu este imposibil, insa este greu si pentru asta chiar trebuie sa te mobilizezi atat intern, cat si extern – pe termen scurt, mediu si indelungat.
Daca ai in jurul tau astfel de femei constiente si responsabile pentru viata lor le poti lua ca model, te poti inspira de la acestea.
”Femeie nu te nasti, ci devii” spunea Simone de Beauvoir .
Iar femeie constienta devii nu din intamplare, ci in mod cat se poate de concret, pragmatic si rational – cu atat mai mult cu cat ai avut in mama ta un astfel de model feminin care si-a pus amprenta asupra ta de cand erai fetita. Pentru ca viitoarea femeie a inceput sa inmugureasca in perioada in care era fetita – de la cochetariile pe care le cunoastem, pana la imitarea comportamentului mamei fata de sotul ei, adica fata de tatal tau.
Dar daca mama ta a avut instinctele lezate si a fost acea femeie supusa, umilita de partenerul sau, acea femeie care ”s-a sacrificat” pentru a supravietui ”pentru copil/copii” intr-o relatie mediocra, atunci cel mai probabil este ca si tu, fiica ei, sa ai instinctele la fel de lezate si sa nu iti dai seama ce ai de facut pentru a identifica mediocritatea si pentru a o evita atunci cand iti iese in drum. Si vei transmite mai departe, fiicei tale, aceasta atitudine de acceptare sau chiar de cautare a mediocritatii. 
Una dintre sarcinile psihice pe care orice femeie o are este separarea graului de neghina – la nivel de relatii, cu precadere, trebuie sa iti dezvolti aceasta capacitate de a separa graul de neghina, pentru a putea sa ramai in pozitia corecta pentru tine: pozitia din care nu negociezi comportamente reprobabile, mai exact. 
Mediocritatea este un virurs – nu trebuie nici macar tolerata, chiar daca ceasul tau biologic are un ecou foarte puternic si inaintarea in varsta te poate speria.
Mediocritatea nu are ce cauta in viata ta.  Si nici in viata fiicei tale. De la tolerarea mediocritatii si pana la acceptarea disfunctionalitatilor care te pot indrepta spre abuz sunt doar cativa pasi. Mici, foarte mici. Si parsivi.
Dr. Clarissa Pinkola Estés – psihanalist de orientare jungiana, psiholog clinician: 
”Pierderea instinctelor decurge dupa o schema foarte precisa si sa o tinem minte pentru a putea veghea asupra comorilor naturii noastre fundamentale si a celei a fiicelor noastre. Padurile psihice sunt pline de capcane ruginite, ascunse sub un strat subtire de frunze. Psihologic vorbind, acelasi lucru se intampla si in lumea exterioara. Ea ne intinde multe momeli: relatii, persoane, aventuri care ascund, sub o aparenta atragatoare ceva ascutit ce ne ucide spiritul odata ce am muscat. Femeile redevenite salbatice, oricare le-ar fi varsta – dar mai cu seama cele tinere – au o uriasa nevoie sa compenseze indelungatele perioade de foamete si exil.  Ele sunt atrase in mod irational de persoane, de persoane, de obiective deloc benefice, inconsistente, efemere. Oriunde si in orice epoca ar trai vesnic le vor pandi capcane: niste vieti marunte spre care femeile pot fi atrase sau impinse. […] O femeie redevenita salbatica este flamanda de hrana sufleteasca si poate sa inghita orice momeala, convinsa ca este chiar ceea ce i-a lipsit sufletului ei. […] Pentru a evita capcanele si momelile spre care femeia e impinsa de timpul petrecut in captivitate  si foamete, trebuie  sa le vedem din timp si sa le ocolim. Trebuie sa redevenim perspicace si prudente.”
~ ”Femei care alearga cu lupii – Povesti si mituri ale arhetipului femeii salbatice”, Ed. Niculescu ~
Vrei ca fiica ta sa fie perspicace si prudenta – nu cred ca vrei sa ajunga in relatii cu parteneri mediocri, narcisici, abuzivi, agresivi, disfunctionali, alcoolici, psihopati, sociopati sau cu tulburari de personalitate si comportament.
Sau vrei ca fiica ta sa faca aceleasi alegeri ca tine? Chiar vrei sa te imite? Asta este modelul pe care vrei ca ea sa il preia de la tine? Daca nu vrei, de ce nu iei masuri si ramai langa un asemenea partener?
Vrei sa cresti o fiica pentru care demnitatea sa fie o valoare interioara puternica?
Daca da, demnitatea trebuie sa fie si pentru tine o valoare.
Daca pentru tine demnitatea nu este o valoare, atunci nu te supara … dar fiica ta nu te va lua drept model. Si te va durea, atunci cand isi va gasi modele feminine in alte femei care sunt asa cum tu nu iti doresti sa fii: adica o femeie matura, adulta, responsabila pentru viata si sanatatea sa psihica.  
O femeie constienta este o femeie care isi cunoaste foarte bine valorile interioare si chiar demonstreaza ca traieste conform acestor valori.
A teoretiza pe Facebook – si nu numai – despre valori, constientizare, vindecare si asumare dar a trai in relatii mediocre alaturi de parteneri mult sub nivelul asteptarilor pe care o femeie trebuie sa le aiba, inseamna superficialitate, mediocritate, resemnare si multe frustrari.
Cand viata ta este cu susul in jos, cand te scalzi in mediocritatea unei relatii disfunctionale sau chiar toxice, a te refugia pe Facebook pentru a teoretiza despre valori insa fara a trai conform valorilor despre care teoretizezi, nu inseamna nici pe departe responsabilizare pentru propria viata, pentru propriul copil (daca ai un copil). Nu inseamna dezvoltare personala, nu inseamna maturitate emotionala, nu inseamna inteligenta, nu inseamna spiritualitate, nu inseamna NIMIC din ceea ce doresti ca lumea sa perceapa in legatura cu tine.
Iar celebra ”vindecare” nu are nicio legatura cu teoretizarea si cu invatarea pe de rost a unor clisee sau citate inspirationale despre ”iertare” sau despre ”iubire neconditionata” scoase din context si cu care poate ca iti umpli wall-ul de pe Facebook pentru ca cei din viata ta – si cu care ai cele mai mari probleme in realitate – sa se simta vizati, in locul unor confruntari adulte pe care ar trebui sa le ai cu acestia.
Oricat ai vrea sa crezi altceva despre tine, aluziile mai mult sau mai putin intepatoare pe care le faci pe Fb sau in realitate partenerului tau actual sau fostului tau partener sunt doar semnale ca viata ta emotionala este in dezechilibru si ca nu iti doresti sa inveti sa iti gasesti pozitia corecta fata de acesta. Iar fiica ta citeste aceste aluzii la adresa tatalui sau. Sau asista in direct, in realitate, la conflictele voastre, o expui comportamentelor voastre lipsite de control. Este ceea ce iti doresti: denigrarea acestuia in fata fiicei tale. Se numeste alienare parentala. Esti constienta de raul pe care il faci ambilor? Esti constienta ca pentru fiica ta nu poti fi un model de demnitate, in acest mod?
Intoarce-te la valorile tale interioare, la principiile tale de viata. Traieste-ti viata la nivelul valorilor tale. Traieste-ti viata la nivelul nevoilor tale emotionale si de relationare – este ceea ce trebuie sa faca fiecare femeie, mai ales daca are o fiica.
Traieste-ti viata invatand despre toate acestea si nu mai pleca de pe locul tau, din pozitia ta corecta, in relatii care te afunda in mediocritate si care iti blocheaza intuitia, creativitatea, spontaneitatea si inteligenta, relatii care iti anuleaza sclipirea din priviri, echilibrul si rationamentul sanatos.
Delicatete, senzualitate, feminitate, spontaneitate, creativitate
Toate acestea se invata din copilarie: initial prin imitarea mamei sau a altor femei semnificative din mediul de crestere si mai apoi prin constientizare.
La fel de ”bine” se invata si anxietatea in fata vietii, lupta, conflictul, indiferenta, ura si agresivitatea fata de barbati, ca sa nu mai vorbim despre manipularea partenerului de cuplu sau a sotului – in aproape toate situatiile, sunt invatate de la mama. A fi femeie nu are legatura cu asa ceva. 
A fi femeie nu are legatura cu acceptarea mediocritatii in raport cu partenerul de viata; nici cu a fi umila; a fi femeie nu are nici o legatura cu modestia exagerata si cu toleranta exagerata dusa la extrem, a fi femeie nu are legatura cu santajul si cu manipularea din familii, nici cu sacrificiile nedorite si nici cu compromisurile nedorite pe care foarte multe mame le fac, expunandu-si fiicele unor situatii delicate ale caror consecinte sunt pe viata.
Cand o fiica nu va mai vedea astfel de comportamente la mama sa, abia atunci mama va putea spune ca a fost un model bun pentru fiica ei si va fi mandra de faptul ca fiica sa chiar isi doreste sa fie o femeie inteligenta, autonoma si responsabila pentru viata sa.  Poti fi o fiica ce ii arata mamei ca viata nu inseamna acceptarea mediocritatii si a relatiilor in care esti fortata sa iti cobori standardele. Poti fi o fiica ce ii arata mamei sale ca negocierea valorilor este calea cea mai sigura spre suferinta. Ai curajul sa fii o astfel de fiica? Ai curajul sa te arati in fata mamei tale in acest mod? Ai curajul sa-ti pastrezi deminitatea de femeie si sa nu te lasi inrolata in scenariile mamei tale? Ai curajul de a-ti confrunta mama si de a-i arata ca tu nu esti o marioneta in mainile ei? Daca da, atunci deja primii pasi spre dobandirea pozitiei corecte in raport cu mama ta sunt facuti. Poti face acesti pasi si in alte relatii.
Daca mama ta nu este un model pentru tine (si cele mai multe mame nu sunt, asta este realitatea), fii tu un model pentru ea. Nu-ti fie teama, nu astepta aprobarea din partea ei – nu o vei primi prea curand. Iar o viata in umbra mamei si a fricilor induse de mama, este o viata distrusa.
Da, exista foarte multe mame care distrug vieti – vieti de fiice, vieti de fii. Mame incestuoase, mame abuzatoare, mame invadante, mame toxice, mame manipulatoare, mame pentru care santajul este un stil de viata, mame dezechilibrate psihic. Ai o astfel de mama?
Daca da – si din nefericire multi dintre noi am avut o astfel de mama – invata cat mai repede sa iti recuperezi teritoriul pierdut si sa ajungi in pozitia favorabila si corecta pentru tine. O astfel de mama se pricepe foarte bine sa iti controleze viata si sa te faca sa te simti vinovata pentru deciziile tale de viata. Se pricepe foarte bine sa te determine fie sa ramai pe viata un copil mic, fie sa devii pentru ea un fel de parinte – tocmai pentru ca tu sa nu iti traiesti viata, mai ales daca te-a manipulat victimizandu-se sau si-a creat situatii in care nu se descurca emotional sau financiar, determinandu-te sa locuiesti impreuna cu ea, desi esti o fiica adulta si trebuia sa te separi demult de parinti. 
A trai in umbra unei astfel de mame, a fi dependenta de o asemenea mama – pentru ca se pricepe foarte bine sa creeze dependenta fiicei pana la o varsta foarte, foarte avansata acesteia din urma – este cea mai sigura cale care pe tine, fiica ei, te duce spre dezechilibre psihice, spre alegeri cat se poate de proaste de parteneri de cuplu, spre deruta, confuzie si anestezie psihica, stari ale caror consecinte sunt nu dar neplacute, dar sunt de nedorit. 
Daca esti mama si ai o fiica (sau un fiu), mai gandeste-te: te ocupi, totusi, de echilibrarea ta psihologica sau lasi dezechilibrul tau psihologic sa o afecteze pe fiica ta sau pe fiul tau? 
Mona Georgescu
Psiholog clinician de orientare psihanalitica
Consilier NLP integrativ pentru Femei
Trainer Dezvoltare Personala si Educatie Relationala
0


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Add a Comment