Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Fericirea – o alegere fireasca

Fericirea – o alegere fireasca

Lumea noastra interioara este un ”rezervor” de perceptii, senzatii, ganduri, sentimente, dorinte si amintiri, determinand calitatea vietii pe care o traim in prezent. Toata aceasta lume interioara da sensul experientelor noastre, in fiecare zi, clipa de clipa; perceptiile pe care le avem genereaza modul in care gandim si (re)actionam, conducand la trairea unor stari diferite, nu intotdeauna stari de bine sau stari de fericire. In functie de modul in care gandim si ne purtam in raport cu cei din jur si in raport cu noi insine, traim frustrari, anxietate si durere, sau putem experimenta, optimismul, increderea, siguranta, bucuria, fericirea.

Desi fericirea este o alegere fireasca, oamenii aleg mult mai usor suferinta. Cred ca daca iti acorzi cateva minute de introspectie, poti sa iti amintesti cel putin o situatie din viata ta – o situatie in care ai ales suferinta, uitand ca meriti sa fii fericit, punand fericirea ta pe locul doi.

Nancy Etcoff, cercetator in stiinte cognitive, analizeaza fericirea, modurile in care incercăm sa o atingem, sa o mentinem si sa o sporim si efectul ei surprinzator asupra corpurilor noastre – un discurs excelent, marca TED.

Vizionare placuta si nu uita: pe data de 13 Octombrie poti afla care sunt surprizele pe care minunemica.eu ti le aduce in aceasta toamna! 

(mai jos sunt cateva extrase din discurs; apasa butonul pentru subtitrare in limba romana)

”Domeniul meu, psihologia, nu a contribuit prea mult să ne ajute să avansăm spre înţelegerea fericirii umane. În parte, avem moştenirea lui Freud, care era pesimist, care a spus despre căutarea fericirii că e un ţel sortit eşecului, că e stimulat de aspecte infantile ale individului care nu pot fi atinse în realitate. El spune: “Putem fi înclinaţi să spunem că intenţia ca omul să fie fericit nu a fost inclusă în planul creaţiei.” Astfel, ţelul suprem al psihoterapiei psihanalitice era ceea ce Freud numea nefericirea banală.

Freud reflectă în parte anatomia sistemului emoţional al omului, anume că avem şi un sistem pozitiv, şi unul negativ, iar sistemul nostru negativ este extrem de sensibil. De exemplu, ne-am născut iubind gustul dulce şi evitând mâncarea cu gust amar. Descoperim că oamenii sunt mai potrivnici înfrângerii decât sunt fericiţi să câştige. Formula unei căsnicii fericite sunt cinci remarci sau interacţiuni pozitive pentru una negativă. Atât este de puternică trăirea negativă. În special expresiile de dispreţ şi de dezgust. E nevoie de multe elemente pozitive pentru a le învinge.

Am trecut aici şi răspunsul la stres. Suntem făcuţi pentru pericolele imediate, fizice, iminente, aşa că trupul nostru are o reacţie incredibilă în care intervin opioidele endogene. Avem un sistem foarte vechi şi foarte eficient pentru pericolul fizic. Aşadar, în timp, acesta devine un răspuns la stres, care are un efect enorm asupra corpurilor. Cortizolul inundă creierul; distruge celulele hipocampale şi memoria şi poate duce la tot felul de probleme de sănătate.

Dar, din păcate, avem nevoie parţial de acest sistem. Dacă am fi conduşi doar de plăcere, nu am supravieţui. Avem două posturi de comandă. Emoţiile sunt răspunsuri intense de scurtă durată la provocări şi la oportunităţi. Fiecare ne permite să trecem la un sine alternativ care e în armonie, se aprinde, omite gânduri, percepţii, sentimente şi amintiri. Tindem să considerăm emoţiile simple sentimente. Dar, de fapt, emoţiile sunt o alertă a tuturor sistemelor care modifică ceea ce ne amintim, ce fel de decizii luăm şi cum percepem lucrurile.

Trec mai departe, spre noua ştiinţă a fericirii. Ne-am distanţat de pesimismul freudian şi acum oamenii studiază activ asta. Unul dintre punctele-cheie în ştiinţa fericirii este că fericirea şi nefericirea nu sunt capetele unui singur continuum. Modelul freudian este un singur continuum în care, pe măsură ce devii mai puţin nefericit, devii mai fericit. Nu e adevărat – când devii mai puţin nefericit, devii mai puţin nefericit. Fericirea este un cu totul alt capăt al ecuaţiei. Şi asta a lipsit din psihoterapie. Aşa că, atunci când simptomele dispar, ele tind să reapară, pentru că nu se simte cealaltă jumătate, a plăcerii, a fericirii, compasiunii, mulţumirii, ce sunt emoţii pozitive. Ştim acest lucru intuitiv, că fericirea nu este doar absenţa nefericirii. Dar, cumva, nu am formulat ideea decât foarte recent, observând că sunt două sisteme paralele. Se poate să cauţi oportunităţi şi să te protejezi de pericole, în acelaşi timp. Sunt două sisteme reciproce şi care interacţionează dinamic.

Oamenii au vrut şi să deconstruiască. Folosim cuvântul “fericit” şi este o plajă prea largă pentru termen.Sunt trei emoţii pentru care nu există echivalent în limba engleză: fiero, adică mândria dată de realizarea unei provocări; schadenfreude, adică fericirea de pe urma nefericirii altcuiva, o plăcere răutăcioasă; şi naches, mândria şi bucuria provocată de copiii proprii. Absent din această listă şi din orice discuţie despre fericire este fericirea provocată de fericirea altcuiva. Se pare că nu există un cuvânt pentru asta. Suntem foarte sensibili la negativ, dar este parţial compensat de faptul că avem ceva pozitiv.

Suntem căutători înnăscuţi de plăcere. Bebeluşilor le place gustul dulce şi urăsc gustul amar. Le place să atingă suprafeţele fine mai mult decât cele aspre. Le place să privească chipurile frumoase mai mult decât feţele banale. Le place să asculte melodii armonice şi nu disonante. Bebeluşii chiar sunt născuţi cu multe plăceri moştenite. Acesta a fost un enunţ făcut de un psiholog cândva care a spus că 80% din căutarea fericirii ţine doar de gene. E la fel de greu să devii mai fericit cum este să devii mai înalt. Ce prostie! Genele contribuie oarecum la fericire – cam 50% – dar mai rămân 50% care nu sunt explicate.”

SURSA: TED.com

 

 

0


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Add a Comment