Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Esti un parinte bun – fii un parinte inteligent! (partea a treia)

Esti un parinte bun – fii un parinte inteligent! (partea a treia)

Continuăm serialul dedicat formării de „părinţi inteligenţi”. Dr. Augusto Cury, psihiatru şi psihoterapeut, atrage atenţia asupra modului defectuos în care se face educaţia contemporană şi pledează pentru trecerea de la „părinţi buni” la „părinţi inteligenţi”.

Acordaţi-le libertatea de a vorbi

Între a sta de vorbă şi a dialoga este o mare diferenţă. A sta de vorbă înseamnă a vorbi despre lumea care ne înconjoară, a dialoga înseamnă a vorbi despre lumea care o constituim fiecare dintre noi, a relata experienţe, a împărtăşi ceea ce este ascuns în inimă, a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor.

Din păcate mai mult de jumătate din părinţi n-au avut niciodată curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile lor, despre pierderi şi frustrări personale.

Părinţi şi copii trăiesc sub acelaşi acoperiş ani de-a rândul şi totuşi rămân izolaţi unii de alţii, spun că se iubesc dar cheltuiesc prea puţină energie pentru a cultiva iubirea.

Părinţii au grijă să se ocupe de maşină sau de robinetul stricat, dar nu îşi fac timp să se îngrijească de deteriorările emoţionale din cadrul relaţiei cu copiii lor.

Trebuie să căpătăm deprinderea de a ne reuni cu copiii noştri, de a dialoga cu ei, de a le da libertatea de a vorbi despre ei înşişi, despre neliniştile şi dificultăţile pe care le au.

Dacă părinţii nu le-au vorbit niciodată copiilor despre visele lor cele mai importante şi nici nu i-au ascultat vorbind despre bucuriile şi decepţiile lor, ei nu sunt o familie, ci nişte străini.

Nu există o reţetă standard pentru formarea unei familii sănătoase, însă există un ingredient care nu poate lipsi: dialogul.

Strigăte după ajutor

În fiecare tânăr, chiar şi în cei mai complicaţi şi retraşi, există o lume care aşteaptă să fie descoperită. Mulţi tineri sunt agresivi şi rebeli, iar părinţii lor nu înţeleg că, prin agresivitatea lor, ei strigă după ajutor, iar comportamentele lor sunt de fapt strigăte care imploră prezenţa, dragostea şi atenţia părinţilor.

Multe simptome ca durerile de cap sau durerile abdominale sunt şi ele strigăte tăcute ale copiilor, pe care nu le aude nimeni, pentru că părinţii, în loc să le deschidă inima lor, îşi duc copiii la psihologi.

Pentru a îmbunătăţi relaţia cu copiii voştri, încercaţi să comutaţi dialogul de la canalul general, de genul: „Ce faci?”, „Cum a fost la şcoală?”, la canale tematice.

Relaţia voastră se va transforma, copiii vor deveni mai afectuoşi şi vor dialoga mai mult.

Excludeţi cât mai mult televizorul din viaţa de zi cu zi şi încercaţi, cel puţin din când în când, să petreceţi timp cu copiii, discutând sau făcând împreună lucruri interesante: mergeţi împreună la bucătărie, inventaţi noi feluri de mâncare, spuneţi glume, jucaţi fotbal, plantaţi flori etc.

Tulburări psihice şi emoţionale

Îmbrăţişările şi conversaţiile permanente cu copiii cultivă afectivitatea şi risipesc singurătatea.

Mulţi europeni şi americani suferă de o singurătate profundă şi, la rândul lor, nu ştiu să ajungă la copii şi să dialogheze deschis cu ei. Locuiesc în aceeaşi casă, dar trăiesc în lumi diferite, fiind lipsiţi de contact sufletesc şi dialog, care creează o sferă de solidaritate, îmbogăţesc emoţia şi dau sens vieţii.

Mulţi tineri se sinucid în ţările dezvoltate, pentru că rareori cineva pătrunde în lumea lor şi poate să îi asculte fără idei preconcepute. Cel care comite un act de sinucidere nu vrea să îşi ucidă viaţa, ci durerea sa.

Toţi cei care se gândesc la moarte sunt în fond înfometaţi şi însetaţi de viaţă. Ceea ce vor să distrugă este suferinţa cauzată de conflictele lor, singurătatea care îi descurajează, sau frica ce îi doboară.

Într-o societate în care părinţii şi copiii nu sunt prieteni, depresia şi alte tulburări emoţionale întâlnesc un mediu ideal pentru a se dezvolta.

Perla inimii

Autoritatea părinţilor şi respectul din partea copiilor lor nu sunt incompatibile cu prietenia. Pe de o parte nu trebuie să fiţi indulgenţi, nici să fiţi o jucărie în mâna copiilor voştri, pe de altă parte trebuie să căutaţi să le fiţi un foarte bun prieten.

Adevărata autoritate şi respectul solid se nasc din dialog.

Dialogul este ca o perlă ascunsă în inimă.

Ea este, în acelaşi timp, atât de scumpă şi atât de accesibilă. Scumpă – pentru că aurul şi argintul nu o pot cumpăra, şi accesibilă – pentru că şi cel mai amărât dintre oameni o poate găsi.

Lecţii din fapte cotidiene

Părinţii buni sunt o enciclopedie de informaţii.

Părinţii inteligenţi sunt însă povestitori agreabili, creativi, capabili să extragă din lucrurile de zi cu zi minunate lecţii de viaţă. Această deprindere contribuie la dezvoltarea creativităţii copilului, a perspicacităţii, capacităţii de a găsi soluţii în situaţii tensionate.


Dacă vă doriţi deci să fiţi un părinte inteligent, faceţi-vă un obicei din a dialoga şi a povesti.

Captaţi-vă copiii nu prin autoritate, bani sau putere, ci prin inteligenţa şi afecţiunea voastră. Influenţaţi atmosfera în care trăiţi, fiţi o persoană agreabilă!

Ce atitudine au copiii voştri şi ai prietenilor voştri faţă de dumneavoastră? Dacă vă evită, înseamnă că trebuie să vă revedeţi felul de a fi.

Poveşti care transformă supărările în motivaţie

Părinţilor care povestesc nu le este ruşine să-şi folosească greşelile şi greutăţile ca să-şi ajute copiii să privească în sinea lor şi să-şi găsească drumul.

Când copiii sunt disperaţi, cu teama zilei de mâine, cu frica de a înfrunta o problemă, părinţii inteligenţi intră în scenă şi creează poveşti care le transformă supărările într-o sursă de motivaţie.

Iată un exemplu: odată, una din fiicele mele se simţea tristă şi respinsă, deoarece fusese criticată de nişte tineri pentru că era o persoană simplă şi nu îi plăcea să iasă în evidenţă, dar şi că nu era excesiv preocupată de estetică.

După ce am auzit problema ei, i-am spus o pildă: unii preferă un soare frumos pictat într-un tablou, alţii preferă un soare real, chiar dacă este acoperit de nori. Am întrebat-o: tu ce soare preferi? S-a gândit şi mi-a spus că soarele real. Atunci i-am spus că soarele ei străluceşte, chiar dacă oamenii nu cred în el; lumina ei există, iar într-o zi norii care o acoperă se vor risipi, iar ceilalţi o vor vedea. Să nu îţi fie frică de critica altora, ci să îţi fie teamă să nu îţi pierzi lumina! Niciodată nu a uitat ce i-am spus.

Sosirea unui nou frate în familie poate genera reacţii agresive, respingeri, retrageri instinctive în sine (de exemplu incapacitatea de a controla urinarea) şi schimbări de atitudine ale fratelui mai mare, care îşi simte ameninţată poziţia.

Pentru a preîntâmpina aceste probleme, creaţi încă dinaintea naşterii pruncului poveşti care îl includ pe cel mic în experienţele distractive ale celorlalţi fraţi şi stimulează spiritul de convieţuire în cadrul familiei. Asimilând aceste poveşti, fratele mai mare încetează să mai considere că cel mic este un rival şi începe să îl iubească.

Învăţaţi-i mult, vorbind puţin

Iisus Hristos a fost un excelent educator, iar el vorbea în parabole. Fiecare parabolă pe care a rostit-o era o pildă bogată, care dezvolta inteligenţa, distrugea ideile preconcepute şi stimula gândirea. Acesta era un secret care făcea ca El să fie mereu înconjurat de tineri.

Tinerii apreciază persoanele inteligente, iar pentru a fi părinţi inteligenţi nu e nevoie să fiţi intelectuali sau savanţi. Este suficient să creaţi poveşti şi să inseraţi în ele lecţii de viaţă.

Mulţi părinţi sunt închistaţi în modul lor de a gândi. Ei consideră că nu sunt creativi şi că nu au perspicacitate, ceea ce nu este adevărat.

Ca cercetător al inteligenţei umane vă pot spune că fiecare om are un potenţial intelectual enorm, dar pe care îl reprimă.

Există astfel un narator de poveşti chiar şi în omul cel mai închis!

Aşa că luaţi aminte:

Nu ţipaţi, nu atacaţi, nu răspundeţi cu agresivitate!

Spuneţi-le poveşti celor dragi; puteţi astfel să îi învăţaţi mult, vorbind puţin.

Părinţii inteligenţi îşi stimulează copiii să-şi învingă temerile şi să aibă atitudini blânde.

Aveţi curajul de a vă schimba!

sursa: aici

0


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Add a Comment