Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Esti Fericita?

Esti Fericita?

Fericirea …
Un subiect atat de delicat, atat de controversat si atat de frecvent dezbatut de catre specialisti din diverse domenii si din foarte multe puncte de vedere – al etapei de viata, al varstei, al banilor, al carierei, al familiei, al realizarilor profesionale, al stilului de viata, etc.
Poate nu voi spune nimic nou pentru nimeni, sau poate voi reusi sa ating sufletele celor care fac un popas asupra acestor randuri-ganduri…
Cu ceva timp in urma, am dezbatut acest subiect impreuna cu bunica mea. Am intrebat-o care este clipa in care s-a simtit cu adevarat fericita?
Tinand cont de faptul ca raspunsul a venit din partea unei persoane care se apropie de varsta de 90 de ani, mi-a dat de gandit nu doar rapiditatea cu care mi-a raspuns, dar si naturaletea, sinceritatea si prezenta in acel moment: “Cand am fost singura la Varful Omu si eram in natura, doar eu si Dumnezeu!”
Un raspuns despre un moment in timp, un moment dintr-o viata de aproape 90 de ani. Deci nu a raportat acea clipa de fericire la momentul casatoriei sau al nasterii celor doi fii, la momentele de reusita la servici sau la alte momente de peste timp – importante si ele, desigur, dar care nu pot avea semnificatia pe care o are Fericirea.
Mi-a dat de gandit. Au inceput sa imi rasara tot felul de intrebari, cum ar fi:
•    Cand am inceput sa ne gandim la fericire?
•    De ce credem ca cei jur sunt responsabili pentru fericirea noastra?
•    Unde salasluieste, de fapt, fericirea?
•    De ce nu ne invata nimeni ca suntem singurii responsabili pentru propria fericire?
Intrebari care – pentru mine – au generat si mai multa munca interioara.
Este o  munca pe care va invit sa o incepeti (sau sa o reluati) …  voi cu … voi insiva.
Nimeni nu va face aceasta munca in locul nostru. Si probabil este si munca cea mai grea, pentru ca Fericirea nu se invata asa cum se invata matematica, gramatica sau istoria – nu exista profesori de fericire – si nici nu exista cursuri “ready-made” pentru asa ceva.
La fel ca Iubirea, Fericirea este si ea abstracta – dar cu toate acestea, cercetarile stiintifice confirma ca ambele sunt la fel de puternice si ca, atunci cand exista, pot fi mai eficiente decat medicina. Atunci cand lipsesc … stim deja ca niciun medicament nu le poate inlocui.
Mastile pe care – mai mult sau mai putin constient – ni le punem zi de zi, pentru a face fata constrangerilor realitatii, regretele pentru trecut si ingrijorarile pentru viitor – toate acestea ne indeparteaza nepermis de mult de la drumul nostru, de la esenta noastra.
Ne indeparteaza de momentul prezent, ne indeparteaza de momentul “aici si acum”.
Priveste profunzimea clipei prezente si bucura-te de viata – cred ca acesta este talentul de a trai, aceasta este arta de a trai. Arta de a nu ne opune existentei.
Am observat ca atunci cand te opui problemelor care apar, atunci apare suferinta, atunci apare nefericirea. Desi este greu – mai ales ca urmare a constrangerilor realitatii in care traim – a accepta inseamna, totusi, a suferi mai putin.
Propria  valoare si propriul potential interior nu au legatura cu viata profesionala, cu cartile de credit sau cu celelalte “instrumente” de care doar ne folosim pentru a putea face fata momentelor pe care trebuie sa le traversam.
Desi avem atatea instrumente la dispozitie, nu suntem niciodata multumite cu ceea ce suntem, cu ceea ce avem, iar atentia si dorintele noastre se indreapta mereu catre altceva. De ce? Pentru ca suntem oameni si ne lasam mult prea des influentati de societate, uitam de noi si de nevoile noastre reale, si incercam sa cautam mai departe. Ce cautam, de fapt?
De cele mai multe ori, cu fiecare realizare pe care societatea o pretinde de la noi si pentru care apoi ne si admira, nu facem decat sa mai punem o masca si sa mimam o fericire pe care de fapt nu o traim. Avem succes, si totusi simtim ca nu suntem fericite.
Oare pentru ca, de fapt, nu mai suntem demult noi insine si nu mai traim demult conform firii noastre? Oare pentru ca simtim ca nu acesta este drumul cel bun pentru a ne putea implini destinul? Sunt parti din suflet carora le dam drumul fara voia noastra, si cand realizam ce am facut … regretam.
Cred ca nu s-ar intampla astfel daca ne-am cunoaste cu adevarat unicitatea sau am lucra cu noi mai mult la acest aspect, dar pentru aceasta trebuie sa fim prezente “aici si acum”.
Cat de prezenta esti tu in viata ta? Cat de mult participi la propria ta viata interioara?
Fericirea este Aici si Acum. Iubirea este Aici si Acum. Frumusetea este Aici si Acum. Viata este Aici si Acum.
Totul se intampla, de fapt, Aici si Acum. Tu unde esti? Acolo unde esti – esti fericita?
Inchei cu un gand al lui Mahatma Ghandi: “Fericirea este armonia dintre ceea ce gandesti, ceea ce spui si ceea ce faci” si iti doresc din tot sufletul sa gasesti aceasta Armonie!
Mona Georgescu, psiholog clinician

banner cabinet

15


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Discussion

  1. Napocel  September 13, 2010

    E ca mercurul fericirea. Aluneca rapid printre degete, trebuie sa ai o buna dexteritate ca se mentii cat mai mult timp mercurul.

    (reply)
    • Mona Georgescu  September 14, 2010

      Napocel,
      Ma bucur ca la o intrebare adresata femeilor, primul raspuns a venit din partea unui barbat 🙂
      Daca nu ar aluneca, asa cum spui, “ca mercurul”, crezi ca am fi mai “fericiti”? Am fi mai multumiti cu ce avem?
      Dar daca nu aluneca si de fapt alunecam noi, in cautarile noastre dupa fericire, ajungand in zone care evident nu dau cont de “fericire”, ci doar de faptul ca traim conform propriilor iluzii?
      Sa ai o zi … fericita,
      Mona

      (reply)
  2. Napocel  September 14, 2010

    Eu sunt de parere ca fericirea nu mai aluneca dupa ce parasim aceasta lume. Doar in lumea cristalizata in forme palpabile adica in aceasta, fericirea este alunecoasa. Aici o cautam, mai dam de ea in mod intamplator, iar cand dam de ea trebuie sa fim foarte atenti sa nu ne scape. Aici noi nu alunecam, ci pur si simplu ne impiedicam de nenumaratele piedici care mai de care mai perverse si puse cu rea vointa de catre cei carora le-a alunecat ori n-au dat de fericire.

    (reply)
    • Mona Georgescu  September 18, 2010

      Napocel, crezi ca ne impiedicam doar de piedicile puse de semeni din jurul nostru? Dar oare nu ne impiedicam – mai intai – de obstacolele pe care ni le aruncam singuri in cale?
      Oare daca am stii sa gasim cheia detasarii – atat cat putem – fata de reactia la ce fac ceilalti, am trece mai usor obstacolele pe care tu spui ca ei ni le astern cu rea-vointa?

      (reply)
  3. DAN CANARI  September 17, 2010

    Cred ca:
    – Fericirea e ca Iluminarea. Daca o cauti n-o vei gasi
    – Cine nu are indarjire, il vede pe Dumnezeu. Mie ideea de fericire mi se pare ca implica o nuanta de indarjire, sau poate mai exact crispare.Adica mult mai natural mi se pare sa tind spre o stare de bine, de pace si liniste interioara.
    Macar sa reusesc eu sa traiesc aici si acum, intr-o continua stare de pace interioara. Probabil ca atunci daca va fi sa fie fericire, va fi.
    Va urez o zi buna, linistita si in pace,
    Dan

    (reply)
    • Mona Georgescu  September 20, 2010

      Pentru Dan:
      Multumesc frumos pentru vizita de aici si pentru ganduri.
      Da, asa este.
      “Aici si acum” – in acest sens a fost scris si acest articol, pentru a incuraja semenii sa inteleaga ca “aici si acum” sunt doua cuvinte cu alte semnificatii decat cele din dictionar …
      Din pacate, societatea in care avem onoarea si placerea de a trai, pe cei mai multi ii determina sa creada ca motivele fericirii sunt in exterior, uitand cu desavarsire de interior. Si cu cat este mai mare indarjirea de a atinge astfel fericirea, intr-adevar oamenii devin mai crispati …
      Nu putem nega constrangerile realitatii, dar parca prea multi semeni se lasa cu usurinta prada acestora …
      Sa aveti o zi linistita si un suflet senin,
      Mona

      (reply)
  4. Napocel  September 20, 2010

    Lumea asta e asa de full de piedici, incat noi nu mai avem loc unde sa ne aruncam obstacolele in cale.
    Suntem cu obstacolele in brate, in buzunare, se acumuleaza si cand ne impiedicam e jale.
    E o lume bolnava in care fericirea devine deja basm.
    Chiar fericirea a fost clonata, e o alta fericire, o fericire nociva.

    (reply)
    • Mona Georgescu  September 26, 2010

      Pentru Napocel, cu scuze pentru intarzierea raspunsului
      Cred ca de fapt conteaza enorm ce basm asculti … al lor sau al tau.
      Cu cat constientizezi ca tu esti responsabil pentru basmul tau, cu atat mai bine poti face fata piedicilor basmelor altora, cred.
      Mai cred ca “fericirea” devine nociva doar daca iei in serios basmele spuse de cei care astern piedici pe drum … mai ales cand o fac intentionat.
      Pe curand, cu drag
      Mona

      (reply)
  5. mailiin  September 21, 2010

    Cat de departe e fericirea de cuvinte…
    Imi lipsesti si vad, citind, toate zilele sfarsitului de primavara…

    (reply)
    • Mona Georgescu  September 21, 2010

      Mara, draga mea prietena, si mie imi este dor de fericirea acelui sfarsit de primavara, cand radeam cu toata primavara in suflet si in priviri.
      Mi-au dat lacrimile citind gandul tau … Ai facut sufletului meu cel mai frumos dar pentru ziua de azi.
      Te imbratisez cu mult, mult, mult, mult … … … MULT DRAG si iti trimit toti ingerii si stelele sa va vegheze pe toti trei. Abia astept sa ne revedem si sa avem forta sa tacem si sa ne ascultam sufletele ca atunci si apoi sa si radem, tot ca atunci.
      “Fericire” … e doar un cuvant care nu va descrie niciodata starea de a fi fericit …
      Cu toate ca am doar cuvintele sa exprim ce simt si stiu cat de incomplete sunt toate cuvintele din lume … cu toata iubirea,
      Mona

      (reply)
  6. Doina Panica  February 17, 2011

    nu imi ramane decat sa ma gandesc, sa ma gandesc, sa ma gandesc, am fost de multe ori fericita, chiar am fost fericita, sunt fericita si vreau sa fiu fericita.

    (reply)
    • Mona Georgescu  March 5, 2011

      Doina, esti fericita. Stiu eu. Si o sa iti amintesc mereu.
      Pe curand, cu drag

      (reply)
  7. Mihail  December 26, 2011

    “Eu, natura, şi Dumnezeu…” – cum spune Buni a ta de la Dumnezeu, semnifică scena vieţii noastre şi este ceea ce ne defineşte în viaţă prin modul în care ne raportăm la ele. Modul în care înţelegem, fiecare dintre noi, Fericirea, ne defineşte.

    Probabil că am început să ne gândim la Fericire abia atunci când am fost profund nefericiţi, probabil că i-am făcut responsabili pe cei din jur pentru absenţa Fericirii noastre atunci când noi înşine am fost iresponsabili, probabil că Fericirea sălăşluieşte în noi şi nu-i suntem întotdeauna o gazdă ospitalieră, şi probabil că doar noi înşine putem alege să ne responsabilizăm pentru propria fericire. Da, e mult de muncit în interior, şi sunt multe lecţii de luat fără profesori, dar recompensa e Fericirea…
    În mod sigur, însă, Fericirea şi absenţa ei sunt o relaţie de tip yin-yang, şi fără nefericire nu ştii ce poate fi Fericirea. Asta se învaţă foarte repede. Reversul – mai greu…

    Regretele pentru trecut ne îndepărtează de AICI şi ACUM, însă în clipa în care intervine Iertarea ai revenit la viaţă, la clipa prezentă – cu atât mai profundă cu cât mai mult te bucuri de ea; la şansa de A FI fericit. Abstracte într-un fel, atât Iubirea cât şi Fericirea se trăiesc, pur şi simplu, se trăiesc intens…

    Viaţa e un joc, cu condiţia să te laşi în voia ei şi să nu te opui jocului; acceptă-l ca o provocare la joacă şi “lupta” va dispare. De cât curaj ai nevoie, pentru asta? Este, de fapt, curajul de A FI fericit.
    Să lupţi – e o artă; să te joci – o bucurie… şi poate şi un talent…

    Probabil vom găsi adevărata Fericire atunci când vom înţelege că lupta ţine de societate, victoriile şi eşecurile se completează, iar joaca se desfăşoară doar AICI şi ACUM. Iubirea şi Fericirea nu există separat şi pot fi stări eterne doar dacă le trăieşti în prezentul profund, şi dai clipei ce e al clipei, prin armonia dintre gânduri, declaraţii şi fapte…

    (reply)

Add a Comment