Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Draga Femeie, pe ce loc esti tu in viata ta?

Draga Femeie, pe ce loc esti tu in viata ta?

Draga mea,

Stiu ca de multe ori, lucrurile devin dificile, aparent imposibil de gestionat – apar tot felul de obstacole, de teste, de incercari. Insa stiu si ca Viata nu ne doboara, ci ne ofera de nenumarate ori prilejul de a ne evalua situatia, de a face fata realitatii si de a invata din fiecare cadere pe care o experimentam. Toate caderile noastre au rol de stimulatori in vederea schimbarii si a transformarii noastre in bine, toate caderile si esecurile pe care le traim au rolul de a ne determina sa fim atente la prioritatile personale, sa fim atente la alegerile pe care le-am facut si sa invatam sa alegem corect si sanatos, in viitor.

Stiu ca nu este usor sa vezi in acest mod toate situatiile dureroase prin care treci. Cred insa ca din momentul in care vei constientiza ca este chiar obligatoriu sa te consideri prima si cea mai importanta persoana din viata ta si vei invata sa iti stabilesti prioritati si granite sanatoase in raport cu partenerul tau de viata si cu mediul in care traiesti, in general, abia de atunci incolo putem vorbi despre o femeie care stie ce vrea de la viata. Si despre ceea ce poate  lasa, cu adevarat in urma sa.

Pana atunci, femeia care nu stie sa faca alegeri corecte pentru ea in primul rand, femeia care nu stie sa stabileasca granite si prioritati sanatoase, se va chinui intre umilinta si aparenta independenta, nu va intelege prea mult din viata asta, iar cand va privi in urma va vedea, de cele mai multe ori, regrete.

Stiu ca daca nu ai avut parinti (sau alte persoane semnificative) care sa te invete cum sa iti stabiliesti prioritatile personale si cum sa ti le comunici, daca nu ai avut de unde sa inveti ce inseamna aceste prioritati pentru tine si ce fel de alegeri trebuie sa faci in viata, acum poate fi greu sa gestionezi lucrurile in acest mod. Insa totul se poate invata. Mai ales cand simti ca ai ajuns intr-un punct critic si ca nu faci decat sa repeti tipare ale suferintei, tacerii si umilintei.

Femeia din Romania nu vrea, chiar nu vrea sa fie fericita. Sau daca vrea, uita repede ca are aceasta prioritate, fericirea. 

Primesc zilnic mesaje triste din partea cititoarelor de diferite varste – concluzia personala la care am ajuns, de-a lungul timpului, prin prisma acestor mesaje si a profesiei mele, dar si prin prisma relatiilor cu prietene sau cu persoane apropiate, este ca suntem o tara cu femei triste, cu atat mai mult cu cat femeile se afla intr-o relatie sau si-au intemeiat o familie. Exceptiile sunt foarte, foarte putine – iar femeile care aleg in mod constient si asumat sa fie fericite aproape ca se simt si vinovate pentru aceasta fericire, cand norma, de fapt, este nefericirea, este suferinta, este sacrificiul.

Draga Femeie, ma intreb cat mai astepti sa fii fericita? Ma intreb cand vei invata sa iti stabilesti granite sanatoase in raport cu persoanele din viata ta? Indiferent cine sunt acestea: parintii tai, partenerul tau de viata, sotul tau, copiii tai, rudele tale, prietenii tai, colegi de birou, etc. Ma intreb cat mai induri, cata nemultumire mai ”incape” in sufletul tau? Si de ce? Cat de multe compromisuri vei mai face, si cand vei invata ca nu compromisul este o solutie in viata, ci consensul. La asta sa se rezume viata ta? La un sir interminabil de compromisuri? La un stil de viata care nu ti se potriveste? Despre ce este viata ta, pana la urma? Despre suferinta? Despre frustrari? Si cat de multe? Despre frici? Despre anxietatea asta generalizata si despre atacurile de panica prin care ai trecut si prin care vei mai trece daca nu vei fi atenta la viata ta? Despre imitarea tiparelor de viata ale parintilor tai?  Despre repetarea suferintei mamei tale? Despre ce sa fie vorba? Doar despre astfel de lucruri? Ar fi cam trist ca viata sa fie redusa la atat. 

Povestea femeii triste din Romania este surprinsa dureros de real de Adrian Paunescu si de Tatiana Stepa. Dureros. Pana la lacrimi de dureros. Iar istoria se repeta, generatie dupa generatie, in ciuda evolutiei societatii de la o etapa la alta.

Draga mea, chiar daca mama, bunica si strabunica ta au imbratisat suferinta, nu inseamna ca povestea ta de viata trebuie sa fie povestea suferintei mamei tale, a bunicii sau a strabunicii tale – nu, tu nu trebuie sa rescrii acest scenariu, acest tipar. Desi caderile pot fi uneori foarte dureroase si deloc placute, stiu foarte bine cum este ca dupa fiecare cadere sa te ridici transformata, sa iti dai seama ca nu mai esti cea care ai fost, sa realizezi cat de important este sa iti recastigi controlul asupra vietii tale si asupra modului in care trebuie sa iti gestionezi viata. Iti mai dai seama, dupa astfel de caderi, ca intrebarile despre ce a fost sau nu a fost corect in viata ta, nu te ajuta cu nimic – ba chiar te afunda in vechile tipare de gandire si de comportament, si risti sa intri intr-un nou cerc vicios. 

Stiu cum este sa simti ca sufletul iti este ravasit, ca esti ravasita emotional si spiritual, insa caderile si provocarile vietii te indeamna sa devii din ce in ce mai puternica si constienta de tine, mai sigura si mai realista, in timp ce noua ta fiinta iti cere sa te ridici pentru a trai autentic si cu demnitate, sa nu mai ratacesti intr-un puzzle disfunctional ale carui piese te fac doar sa te impiedici – uneori fara posibilitatea de a te ridica la timp.

Cu trecerea timpului, am invatat ca viata nu este nedreapta cu nimeni si ca, de fapt, suferinta este exagerata, a devenit norma sociala.  

Mai mult, am invatat ca fericirea este o alegere care presupune prezenta, efort si vointa constante, si ca viata asteapta ca fiecare dintre noi sa traiasca in acord cu propriul Sine, cu propriile valori. Viata asteapta si de la tine, si de la tine, si de la tine, si de la tine si de la … tine, sa traiesti in bucurie si conform nevoilor si dorintelor tale reale.

Draga Femeie, am scris cu drag aceste randuri pentru tine, intr-o dupa-amiaza linistita de Octombrie. Si stiu ca aceste randuri ajung la sufletul tau. Te imbratisez cu blandete si caldura,

Mona 

2


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

  1. elena  October 23, 2014

    Multumesc Mona, este exact ceea ce aveam nevoie sa aud azi.

    (reply)
    • Mona Georgescu  October 26, 2014

      Buna ziua Elena,
      Cu drag si sa fie cu folos si acest articol!
      O zi in armonie, cordial,
      Mona Georgescu

      (reply)

Add a Comment