Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Despre regret – componentele sale psihologice si cum sa il gestionam

Despre regret – componentele sale psihologice si cum sa il gestionam



Fiecare dintre noi avem regrete fata de anumite momente din trecut. Trecem prin atat de multe situatii, incat este imposibil sa nu ne gandim, privind in urma, ca lucrurile puteau sa se desfosoare altfel, daca noi (sau altcineva) am fi procedat … altfel. Daca nu am fi reactionat cum am reactionat, daca nu am fi luat deciziile pe care le-am luat. 

Tu ce faci cu regretele pe care le simti? Cum le gestionezi? Cum privesti in urma? Cat de mult de invinovatesti? Ai reusit sa te ierti? Ai reusit sa ierti cu adevarat? Ai incercat sa repari – la acea vreme – ceea ce ar fi putut fi reparat? Ai revenit asupra unei situatii delicate, dorind sa iti ceri iertare si sa repari situatii sau chiar relatii? Care sunt procesele prin care ai trecut? Ai trecut prin negare? Ai trecut, oare, prin nedumerire? Ai trecut, oare prin obsesie? Ce iti amintesti? Si cat de mult te (mai) doare daca iti amintesti?

Despre tot ce inseamna regret, despre componentele psihologice ale regretului si modul in care ne pot degrada viata, vom discuta in timpul taberei pentru femei, la Gura Diham, in perioada 6-9 august 2015. Rezerva-ti locul timp, urmand pasii de aici: http://www.minunemica.eu/proiect-pentru-femei-sens-gura-diham-6-9-august-editia-6/

Le multumesc pe aceasta cale celor ce s-au inscris deja si va astept cu mult drag alaturi de noi in vacanta de vara a acesuti an, la Gura Diham!

Pana atunci, te invit sa urmaresti un discurs excelent despre regret, despre modul in care putem gestiona regretele noastre, pentru a putea trai impacati cu trecutul. 

timelinesens3.jpg

Top 6 al regretelor- lucrurile cele mai regretate în viaţă:

Numărul 1 de departe, educaţia. 33% dintre toate regretele ţin de decizii luate în legătură cu educaţia. Ne dorim să fi avut mai multă. Ne dorim să fi folosit mai bine educaţia de care am avut parte. Ne dorim să fi studiat altă materie. Alte regrete în capul listei includ cariera, dragostea, crescutul copiilor, variate decizii şi alegeri despre simţul de sine şi cum ne petrecem timpul liber – sau de fapt şi mai specific, cum eşuăm în a ne petrece timpul liber. Regretele care rămân ţin de următoarele: finanţe, probleme de familie care nu ţin de dragoste sau de crescutul copiilor, sănătate, prieteni, spiritualitate şi comunitate.

Deci cu alte cuvinte, ştim cele mai multe despre regrete din studiul finanţelor. Dar se pare că, atunci când ne uităm la ce regretă oamenii în viaţă, ştiţi ce, deciziile financiare nici nu intră în top. Însumează mai puţin de 3% din totalul regretelor. Aşa că dacă stai şi te stresezi în legătură cu limitare mare versus limitare mică, sau compania A versus compania B, sau dacă ar trebui să cumperi Subaru sau Prius, ştii ce, mai bine renunţă. Şansele sunt că nu îţi va păsa nici peste 5 ani.

Dar pentru lucrurile de care ne pasă cu adevărat şi simţim regret profund din jurul nostru, cum se simte o aşa experienţă? Cu toţii ştim răspunsul scurt. Teribil. Regretul e îngrozitor. Dar se pare că regretul e îngrozitor în patru feluri foarte specifice şi constante.

Prima componentă constantă a regretului este negarea. Acesta este un răspuns emoţional incredibil de primitiv. Nu încercăm să rezolvăm problema. Nu încercăm să înţelegem cum a apărut problema. Vrem doar să dispară.

A doua componentă caracteristică a regretului e sentimentul de nedumerire.  “Cum am putut face aşa ceva? Ce era în capul meu?” Acest sentiment de alienare de partea noastră care a luat decizia regretată. Nu ne putem identifica cu acea parte. Nu înţelegem acea parte.

Şi sigur nu avem empatie pentru acea parte – care explică a 3 a componentă constantă a regretului, care e o dorinţă puternică de a ne pedepsi. De aceea, în faţa regretului, lucrul pe care îl spunem continuu e, “Trebuia să-mi dau un şut!”

A 4-a componentă este că regretul este ceea ce psihologii numesc perseverenţă obsesivă. A persevera înseamnă a te fixa obsesiv şi repetat pe un singur lucru. Efectul perseverenţei este de a lua primele 3 componente ale regretului şi a le pune într-un ciclu infinit. Şi nu că aş fi stat în dormitor în acea noapte, spunând, “Fă-l să dispară.” Ci faptul că am stat şi m-am gândit, “Fă-l să dispară. Fă-l să dispară. Fă-l să dispară. Fă-l să dispară.” Dacă te uiţi la literatura psihologică, acestea sunt cele 4 componente definitorii ale regretului.

Dar aş vrea să sugerez că există al cincelea. Şi mă gandesc la asta ca la un moment de trezire existenţial. În aceea noapte în apartament, după ce am terminat cu lamentarea, am rămas în pat mult timp, şi m-am gândit la grefe de piele. Şi după aceea m-am gândit cum, la fel ca asigurările de călătorie care nu acoperă actele lui Dumnezeu, probabil că nici asigurarea mea medicală nu acoperă faptele de idioţenie. De fapt, nici o asigurare nu acoperă idioţenia. Scopul acestor fapte e că te lasă total descoperit; te lasă expus lumii şi expus propriei vulnerabilităţi şi greşeli, în faţa, sincer spus, unui univers indiferent.”

SURSA: TED.com

 

0


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Add a Comment