Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Dar tu nu ma iubesti!

Dar tu nu ma iubesti!

 Te invit sa citesti cateva randuri de suflet, trimise de Alina Mosorocianu – o cititoare foarte draga mie. Cu delicatete, cu finete, Alina impartaseste cu noi o lectie frumoasa: lectia iubirii de sine. Multumesc, draga mea Alina!

Lectura placuta! 

 “- Dar tu nu ma iubesti! Tu nu stii cum e sa iubesti cu adevarat!

– De ce spui asta?
– Pentru ca nu simt! Nu ma iubesti cum as vrea eu sa fiu iubit! Pentru ca nu mi-o spui si nu mi-o arati suficient!– Bine, iubire, dar eu deja fac tot ce simt!
– Nu e suficient!
– Inteleg… dar tu te iubesti pe tine? Tu te poti simti iubit, crezi ca poti fi iubit?
– ….”

Nu am inteles pana de curand insemnatatea cuvintelor: “iubeste-te pe tine si apoi vei putea iubi si pe altcineva”, ”arata-ti tie iubirea pe care vrei sa o simti si sa o primesti”, ”iubeste-te pe tine insuti pentru a-i putea ajuta si pe ceilalti sa te iubeasca”.

Ceea ce-ti lipseste este de fapt ceea ce nu-ti oferi tie insuti: credinta ca esti “numai bun de iubit” sau “iubibil”- cum imi place mie sa spun inventand cuvinte – , adorabil, ca esti iubirea insasi, ca din asta esti facut si prin asta traiesti si te hranesti!

Si apoi m-am gandit: dar asta nu inseamna egoism? nu devin narcisista .. in the process? daca ajung sa nu mi se mai para ca nimeni nu ma mai poate iubi la fel cum ma iubesc si in final ajung TOT singura?

Si-am ezitat! Si-am spus: it has to be a better way! Adica… macar o cale de mijloc prin care sa nu fiu nevoita sa ma iubesc intr-atat incat sa risc iar sa gust din ”singuratate”.

Dar intre timp treceau anii si pe masura ce traiam diversele experiente am realizat ca “stai! singura constanta in viata mea sunt eu! ca persoana cu care am relatia cea mai de lunga durata sunt chiar EU!”

Aflam ca fiecare ma considera altfel: unii prea sensibila, altii prea putin sensibila, unii ca prea ma arunc in relatii, ceilalti ca gandesc prea mult!

Tot acest mozaic de etichete care se lipesc de mine cu repeziciune fara a ma caracteriza intru totul – ci doar in anumite momente din viata mea – ma facea sa ma simt ca un manechin dintr-acela frumos de lemn din atelierele de croitorie a carei silueta nu o mai poti distinge din cauza post-it-urilor lipite de el pe care sunt scrise in graba diverse cuvinte.

Si ma revolta asta! Pentru ca simtem ca eu nu sunt doar asa cum ma descriau ei… Si simteam cum fiecare persoana imi atribuia mie cate un cuvant care ii descriau pe ei de fapt…

Bine, recunosc… de cele frumoase ma bucuram: “Mai, dar tu esti chiar frumusica, Alinush!” “Multumesc!” ii raspundeam intr-o seara racoroasa de decembrie cand ne plimbam prin Cismigiu. “It takes one to recognize one” ii spuneam in gand, simtindu-mi inima scaldata intr-o caldura catifelata.

E greu sa nu iubesti cand esti in locul meu! Imposibil, as putea spune! Pentru ca acum ceva timp am decis sa fiu autentica, sa dau curs doar acelor actiuni care ma reprezinta cel mai mult, sa fiu acea persoana pe care a zamislit-o Dumnezeu, neimpiedicata de frici… animata doar de iubire, chiar daca risc sa deraiez de la obisnuintele cotidiene.

Si am mai decis sa am curaj sa vad frumusetea din ochii oamenilor, sa-i privesc direct in suflet.

Acum ma intelegi de ce nu ma pot abtine sa nu ma indragostesc? Pentru ca sufletul e atat de frumos! Si pur! Si adevarat!

Si, mai ales, am decis ca atunci cand IAR ma voi simti ca nu sunt iubita asa cu visez, sa-mi amintesc ca “singurul lucru care-mi lipseste este acela pe care eu insami nu mi-l ofer”. Adica imi voi aminti sa identific ce am nevoie, ce sentiment imi lipseste…

Si cel mai des realizez ca imi doresc sentimentul ca, intr-adevar, merit iubirea pe care mi-o doresc, ca sunt deja iubirea aceea mare pe care o visez si ca ea e aici, deja, fix in inima mea!

Ce mai ramane de facut pentru inima mea este sa o las sa simta cam cat de multa iubire are ea pentru mine si atunci, sunt convinsa, m-as simti “cea mai iubita Alina de pe pamant”. Iar din prea plinul inimii mele s-ar hrani si el, cel ce deja “iubeste fiecare atom din mine”

 

… la asta lucrez! Si, de obicei, o simpla meditatie a inimii in care pur si simplu imi repet si-mi ofer cele 4 A-uri esentiale inimii mele este suficienta sa-mi umple sufletul: Atentie, Afectiune, Apreciere si Acceptare.

Alina Mosorocianu

Pe Alina o gasiti AICI

 

2


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu - site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala. Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului - pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi. Alese ganduri, cu drag, Mona Georgescu

Discussion

  1. Marinela  September 19, 2012

    A trebuit sa citesc de doua ori, nu pentru ca nu e scris cum trebuie , ci pentru ca mintea nu pricepe! Si apoi, am inteles ca trebuie de fapt sa experimentezi iubirea ca sa o intelegi ! Sa o traiesti cu sufletul, sa chemi sufletul inapoi si sa il ” implori ” sa te lase sa il simti ! Sunt fericita ca exista suflete care s-au regasit, pentru ca asta imi da speranta ! Imi da speranta ca si eu intr-o buna zi voi putea trai in totalitate – minte, corp, suflet !
    Multumesc !

    (reply)
    • Alina Mosorocianu  September 19, 2012

      Draga Marinela,

      ai dreptate! nu e un articol “de inteles” ci, sper eu, un articol “de simtit”. A fost scris intr-un moment de prea-plin emotional, intr-un moment de inspiratie si am ales sa nu ii stirbesc din autenticitate reformuland si incadrandu-l intr-un anumir tipar.
      De multe ori traim prea mult “in mintea noastra” si uitam sa ne coboram in suflet. Cand refacem aceasta legatura intre minte si inima lucrurile capata noi culori, mult mai vii si dispare nevoia de “a intelege” sau “a face” si ramane doar dorinta de “a fi”. Pentru ca oamenii nu sunt “human-doing”-s ci sunt “human-being”-s , nu-i asa? Tot ce avem de facut este sa ne reconectam la adevarata noastra natura – Iubirea – sa ne reamintim si sa avem incredere ca avem deja tot ce ne trebuie pentru “a fi” cea mai completa versiune a noastra!

      Iti doresc succes si sper sa ne tii la curent cu experientele tale!

      Cu drag,

      Alina.

      (reply)

Add a Comment