Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Daca nu iti place de partenerul tau, tot ce ai de facut este sa pleci din relatie

Daca nu iti place de partenerul tau, tot ce ai de facut este sa pleci din relatie

”In dragoste nimic nu e mai frumos decat inchipuirea. De multe ori, de prea multe ori, realitatea e plina de fisuri.” Ileana Vulpescu (”De-amor, de-amar, de inima albastra”)
Foarte multe persoane intra in relatii fara sa tina cont de decalajele uriase in raport cu partenerii pe care ii aleg, iar daca le-au observat, nu au luat in serios impactul acestor diferente, mizand pe faptul ca, asa cum se spune, ”contrastele se atrag”. Ce poezie frumoasa! Da, contrastele se atrag, insa pentru putin timp – cam cat tine si stadiul indragostirii si al idealizarii, intr-o frumoasa combinatie cu atractia sexuala.
Dupa incheierea etapei de indragostire, incep foarte repede sa se vada aceste fisuri, iar consecintele tolerarii prea multor contraste duc la instrainare, respingere, conflict, suferinta inutila. Si, mai presus de toate – toata suferinta incepe cu hotararea de a-l ”ajuta” pe celalalt sa se schimbe. Astfel, incet-incet, in dinamica complexa a iubirii si a cuplului, jocurile atractiei si ale seductiei incep sa fie inlocuite cu jocurile de putere, control si manipulare, caracterizate – nu de putine ori – de participarea ambilor parteneri si de reciprocitate, constienta sau inconstienta.
In general, decalajele care genereaza conflicte frecvente si care apoi duc la rupturi – destul de repede, in unele situatii, sunt cele vizibile din punct de vedere al diferentelor din punct de vedere al caracterului, obiceiurilor si comportamentelor, al educatiei primite sau urmate, al limbajului folosit, al atitudinii in fata vietii, al valorilor interioare si al scopului in viata.
De obicei, femeile sunt cele care simt nevoia sa il schimbe pe celalalt; ele incep sa observe ce este neplacut si chiar degradant la partenerii lor – si desi se stie ca nimeni nu se schimba pentru nimeni, cele mai multe femei incep o munca inutila de educare a partenerilor. Doar ca aceasta educatie trebuia facuta de catre familia de origine a partenerilor, nicidecum nu se poate face la maturitate.
Privind educatia in familie din punct de vedere cultural – nu doar sub aspect sociologic si psihologic, putem observa modul in care tiparele feminine si-au pus amprenta asupra comportamentului barbatilor fata de femei. De exemplu, o mama al carei tipar a fost sacrificiul (tipar preluat de la mama sa), va transmite baiatului sau, viitor barbat, mesajul conform caruia femeia trebuie sa se sacrifice.
Daca privim din punct de vedere al traditiilor, valorilor si normelor culturale – observam inutilitatea multora dintre acestea in cadrul cuplului. Desi societatea s-a schimbat sub multe aspecte, impactul psiho-social al prejudecatilor asupra femeilor in societatea contemporana este, in general, acelasi.
Vreau sa cred ca stii deja ca este cel mai probabil ca partenerul tau de viata sa aiba o mama care a fost sau este adepta sacrificiului pe care trebuie sa il faca mamele si femeile in general. Asa ca daca pornesti de aici, poti intelege de ce partenerului tau chiar nu are cum sa ii pese de faptul ca tu te sacrifici – din moment ce considera normal ca asta sa faca o femeie, asta i-a fost modelul transmis.  Iar tu stii acum de ce partenerul tau de viata aduce in relatia cu tine obiceiuri pe care mama i le-a intretinut, din spirit de ”sacrificiu din iubire”. 
Doar ca in relatie, cand vezi ce impact negativ au asupra ta si a vietii tale, realizezi ca principiile pe care partenerul le aduce din istoricul sau de familie nu doar ca te invadeaza, dar iti si pot intoxica viata. 
Femeia este predispusa la a face compromisuri si sacrificii. Compromisul nu are ce cauta intr-o relatie de iubire, mai ales daca nu are consecinte pozitive, constructive.
Iubirea trebuie sa fie o experienta satisfacatoare, implinitoare, pentru fiecare partener al cuplului
”O relaţie reusita este aceea in care ambii parteneri sunt multumiti, isi pot realiza planurile de viitor si niciunul nu-si vede drepturile incalcate. Insist, insa : ambii parteneri.” spune psihologul Walter Riso.
Relatia in care el si ea ajung, inseamna o ”tranzactie” – in opinia analizei tranzactionale. Ori, pentru a semna o tranzactie cu un posibil partener, este nevoie sa iti faci o imagine despre acesta, sa iti dai seama daca se poate angaja cu tine la un drum comun, sa vezi concret daca are abilitati de a forma un cuplu, daca are capacitatea de a se responsabiliza in primul rand pentru viata sa si pentru viata in doi, apoi de a te respecta si de a te iubi.
Cum spuneam si in alte articole, este nevoie sa fii un fin detectiv pentru a afla ce ai nevoie sa afli despre un om care vrea sa iti intre in viata, in calitate de potential partener. Pentru ca in viata ta nu poate intra oricine. 
Este nevoie sa discuti si sa negociezi aspecte care tin de responsabilitati, angajamente asumate si sa stabilesti si prioritati. Analogia cu tranzactiile comerciale iti poate fi de folos atunci cand te gandesti sa incepi o relatie – este bine sa stii la ce drum te angajezi, cine este cel de langa tine, care este contextul sau de viata si daca este un om pe care sa te poti baza. Daca abia isi duce traiul de la o zi la alta, nici nu conteaza ca iti umple capul cu diverse povesti frumoase sau chiar cu ”povestea bietul vai de mine” – o poveste ce poate fi adevarata, dar pentru ca nu ai cum sa o verifici, este de dorit sa ramai neutra la auzul sau. 
Cand auzi des ”povestea bietul vai de mine”
Cele mai multe femei sunt impresionate de ”povestea bietul vai de mine” pe care o aud, o poveste ce face referiri la ”copilaria grea” sau la celelalte femei din viata sa care ”nu l-au inteles” (bineinteles ca, de cele mai multe ori, va avea tendinta sa amplifice realitatea sau sa omita detalii importante) sau la cat de mult s-a straduit la diverse locuri de munca de la care a fost dat afara sau de care nu mai este multumit.
Nu de putine ori, povestea ”bietul vai de mine” este spusa chiar de catre barbati aflati deja in relatii sau chiar insurati, care cauta aventuri si femei impresionabile gata sa o puna la zid pe sotia care ii aduce ”bietului om” atata nefericire. Prudenta maxima, doamnelor – va multumesc pentru ca mi-ati impartasit atatea povesti despre Don Juan-ii de pe Facebook – acestia vor fi, insa, subiectul unui articol separat. 
O femeie care este usor de impresionat va tinde sa inceapa sa materneze, sa ajute, sa aline, sa ofere sprijin, sa inceapa sa ingrijeasca. Pentru ca, din nevoia de a nu mai fi singura, se multumeste cu faptul ca a intalnit in sfarsit ”un om ranit, dar cu suflet bun”. Si aici femeia usor de impresionat intra in rolul de salvator al omului cu suflet bun, dar cu convingeri proaste despre el si despre viata. 
Dragile mele, orice am are suflet bun, dar pe langa ”sufletul bun” pe care il invoca foarte multe femei, trebuie sa fiti atente – chiar maxim de atentie – la mult mai multe detalii: limbaj (eventual si modul in care iti zgarie auzul toate greselile de exprimare pe care le face), comportamente, atitudini, viziune despre viata, convingeri limitative. Toate acestea va vorbesc, de fapt, despre acel om si de ce a ajuns in stadiul ”bietul vai de mine”. 
Un astfel de om nu iti poate oferi o perspectiva frumoasa asupra viitorului vietii de cuplu, vei incepe foarte repede sa iti dai seama ca te-a atras doar intr-un joc psihologic in care tu nu te regasesti, si vei realiza intr-un timp foarte scurt ca nu aveti nimic in comun.
Relatia voastra tocmai asta inseamna: a pune in comun – de la caracter, comportamente, atitudini, pana la angajamente si respectarea acestora, viziuni, valori si scopuri comune. Si da, este de dorit a face cat mai repede pasul inapoi, atunci cand realitatea iti arata cu cine esti pe cale sa te ”insotesti” – daca nu chiar, din nefericire, deja ai facut-o. In articolul ”Tipologiile afective de care ar fi mai bine sa nu ne indragostim”, gasesti mai multe informatii despre astfel de diferente care pot sa duca, nu de putine ori, spre patologia relatiei de cuplu.
Cele mai multe femei, odata ajunse in acest punct, se simt in impas si incep sa gaseasca, totusi, argumente pentru care sa ramana langa parteneri nepotriviti: 
”are suflet bun”hai sa iti spun: cu siguranta, toti oamenii au suflet bun; dar acesta nu este un argument solid pentru a ramane in relatii nepotrivite; suflet bun, limbaj si comportamente neadecvate? 
”se pricepe sa repare prin casa diverse lucruri”pentru asta exista personal calificat pe care il poti plati cand ti se strica ceva prin casa;
”gateste bine”poti sa iti comanzi mancare sau poti sa incepi sa iti gatesti singura, nu este deloc greu;
”e mai usor, totusi, in doi” ce este mai usor in doi – trecerea timpului, plata facturilor? Pentru asta trebuie sa inveti sa te descurci si sa vrei sa devii autonoma din punct de vedere emotional, material si financiar. 
”pentru sex”: daca acesta este singurul plus al partenerului tau, atunci este bine sa discutati si sa stabiliti de comun acord ca este mai bine sa va intalniti doar pentru sex; altfel, locuind in acelasi spatiu, din cauza celorlalte decalaje uriase, inclusiv viata voastra sexuala va avea de suferit si se va pierde si acest punct care va apropia;
”vreau un copil”cu cine? cu un om iresponsabil pentru viata lui? Crezi ca se va responsabiliza pentru un copil si pentru o familie? Crezi ca poate fi un model matur de masculinitate si de asumare pentru copilul tau? Mai gandeste-te, dupa ce il observi mai bine. Legea adoptiilor functioneaza si in favoarea femeilor singure, deci poti adopta un copil, daca intr-adevar vrei sa fii mama si simti ca esti pregatita pentru un astfel de rol care iti va genera in viata schimbari radicale.
Compromisurile pe care incepi sa le faci au legatura cu faptul ca nu iti place partenerul tau, dar le faci pentru ca speri la o schimbare din partea sa. Este primul pas dintr-un joc al puterii, care se va transforma intr-un joc al celui care s-a sacrificat.
Nu il putem schimba pe celalalt, dar putem  schimba felul in care il vedem
Unul dintre principiile de igiena relationala enuntate de Jacques Salome si de care este bine sa tinem cont in cuplu (si, de fapt, in orice relatie), este renuntarea la impunerea propriilor credinte si certitudini in raport cu celalat, pentru ca:
  • nu gandim si nu stim in locul celuilalt, pentru el
  • nu il putem schimba pe celalalt, dar putem  schimba felul in care il vedem, in care il ascultam, putem schimba relatia noastra cu el
Daca nu iti place de partenerul tau, tot ce ai de facut este sa pleci din relatie
In momentul in care nu iti place caracterul sau, limbajul sau comportamentul sau, e clar ca nici nu mai are cum sa iti placa de el pe termen lung – poate iti place aspectul sau fizic, poate iti place masina lui, poate iti plac anumite abilitati de relationare, la inceput – dar astea chiar nu conteaza; si vei vedea ca nu conteaza, doar dupa ce incepi relatia.
Si totusi, ajungi sa faci compromisuri si sa faci sacrificii pentru un om care nu iti mai arata ce ti-a aratat la inceput si care nu iti place asa cum este. Suna paradoxal si este irational, dar asta fac foarte multe femei, in loc sa plece de langa acel om, continua sa se lupte schimbandu-l, suportand tensiuni, apoi jigniri si ajungandu-se la violeta domestica.
Cand ti se sugereaza ca trebuie sa lasi de la tine si ca ”trebuie” sa faci sacrificii sau compromisuri in relatia cu un partener care te trage in jos, este bine sa tii cont de faptul ca acestea sunt doua aspecte ce nu au legatura nici cu tine si nici cu relatia; au legatura doar cu nevoia unui astfel de partener de a te trage in jos, pentru ca el stie fie ca nu isi doreste niciun fel de schimbare, fie ca nu poate sa urce – iar daca nu are un handicap fizic, chiar nu este de datoria ta sa il ajuti sa urce.
Aminteste-ti, din articolul ”De la EU la NOI – dezvoltarea sanatoasa a unei relatii de cuplu”: nu trebuie sa faci absolut nimic in locul partenerului tau, nimic din ceea ce el poate face – cu exceptia situatiei in care el este bolnav. In rest, sub nicio forma nu trebuie sa faci lucruri in locul sau – de la adunat lenjeria intima si sosetele aruncate prin casa, si terminand cu orice aspect care te deranjeaza. Nu este handicapat, asa ca nu il handicapa tu. 
Atata vreme cat manipularea si comoditatea cu care s-a descurcat pana acum in viata l-au ajutat sa supravietuiasca, se va baza tot pe astfel de strategii si de acum incolo. Ori, tu ai nevoie de un om serios in viata ta, nu de un om care jongleaza cu strategii nesanatoase si care se foloseste de citate de pe facebook, dorind sa te faca sa crezi ca isi doreste sa evolueze. Uita-te cu atentie la viata lui, asa cum ti-o povesteste pana la momentul intalnirii cu tine, si vei intelege la ce ma refer. Este un tipar clasic, o categorie de persoane foarte bine delimitata in peisajul tipologiilor masculine de la noi. Si, oricata bunavointa ai avea pentru a te ajusta tu lui, nu vei ajunge la niciun rezultat – vei fi nevoita sa faci sacrificii psihologice din ce in ce mai mari, o data cu prima coborare de pe nivelul tau pe nivelul lui. 
Este intotdeauna bine sa observi daca omul langa care doresti sa iti petreci o buna parte din viata este educabil si are o reala dorinta de schimbare in bine, pentru viata sa si, implicit pentru relatia voastra. Iar gradul de educabilitate (nu in sensul diplomelor de studii, ci in sensul dezvoltarii personale si al ”ajustarii”’la nevoile relatiei), dorinta de stagnare si dorinta de schimbare se vad – fiecare in parte – cu ochiul liber. 
”A nu fi invatat sa comunici este un lucru, a continua sa nu vrei sa inveti este cu totul altceva” Jacques Salome
Pentru ca multe probleme in cadrul cuplului apar din cauza faptului ca oamenii nu stiu sa comunice, iata 4 din cele 9 reguli de igiena relationala, asa cum sunt exprimate de creatorul metodei ESPERE – Jacques Salome, in cartea ”Fericiti cei care comunica”, carte publicata de Editura Ascendent:
1. Orice relatie are doua capete (o putem simboliza printr-o esarfa)
Sunt coautor a ceea ce se intampla la capatul meu de relatie, adica sunt responsabil
  • pentru ceea ce spun, ceea ce fac sau ceea ce simt
  • pentru ceea ce fac cu ceea ce primesc de la celalalt
Il invit si pe celalat sa fie responsabil la capatul lui de relatie. Celalat este responsabil pentru ceea ce intelege din ce spun eu si este responsabil de ceea ce trimite in relatie.
2. Sunt responsabil de a vorbi la persoana I, folosind EU si de a-l invita pe celalalt sa vorbeasca despre el:
  • nu vorbesc despre celalalt (relatie de tip claxon, folosind tot timpul tu, tu, tu…), ci ii vorbesc celuilalt plecand de la ceea ce simt, gandesc sau vreau sa fac
  • initiez sau creez relatii plecand de la pronumele EU, acceptand sa il ascult pe celalalt, recunoscand ca ceea ce spune ii apartine lui, fara sa preiau sau sa resping acel lucru.
3. Folosesc si practic confirmarea:
Fiecare dintre noi are nevoia fundamentala de a fi recunoscut si inteles. Recunoscut si inteles asa cum este, cum se simte si nu cum ar vrea altii sa fie.
4. Sa ne amintim regula de aur a comunicarii: a ma respecta si a-mi fi fidel mie insumi
Acest lucru presupune sa am incredere in propria mea ascultare intima. A avea incredere in propriile nevoi si dorinte si a fi sincer fata de tine insuti, mai ales in ceea ce priveste propriile asteptari, limite, zone de intoleranta si de toleranta. Este posibil in acelasi timp sa lasi o zona de comunicare in suspans: “Deocamdata nu pot sa continui comunicarea cu tine. Imi doresc sa iti pot propune acest lucru altadata…”
Cuplurile au nevoie sa invete cum sa relationeze, pentru a depasi stadiul in care fiecare partener reactioneaza, dand nastere la conflict. 
Degeaba te asigura – prin cuvinte – ca vrea sa ”fie bine”, daca nu vezi ca se si mobilizeaza in acest sens: mobilizarea pentru ”a fi bine” tine de dorinta de a invata sa comunicati intr-o maniera sanatoasa, de vointa, de constientizare, de capacitatea de a lua decizii sanatoase – pentru el si pentru tine, si de capacitatea sa de a fi obiectiv. Nu de putine ori, mobilizarea pentru a-ti fi bine, tine de schimbarea unei intregi paradigme de viata, incepand cu invatarea comunicarii si continuand cu schimbarea modului de gandire – iar aceste aspecte trebuie sa fie vizibile concret, integrate in comportament in viata de zi cu zi.
Esti sau nu esti in locul potrivit?
Vezi la partenerul tau dorinta de a invata sa comunice si sa se dezvolte personal? Este foarte bine si merita sa ramai langa el. 
Nu vezi aceasta dorinta la el si nu se schimba nimic, in timp ce tu esti din ce in mai irascibila si mai epuizata psihic si chiar fizic?Inseamna ca nu esti demult in locul potrivit si este bine sa fugi cat mai repede dintr-o astfel de relatie, pentru ca toata atitudinea sa in fata vietii se va reflecta in relatia cu tine si vei simti ca te va trage in jos. Tot ce trebuie sa faci dupa ce ai realizat ca evolutia cuplului vostru nu este posibila, este sa pleci din relatie, cat mai repede, nu sa insisti ca el sa se schimbe. Daca voia sa se schimbe, o facea demult, si nu la insistentele femeilor cu care a avut relatii.
Pleaca, pentru a evita calvarul si pentru a nu cara dupa tine greutati de glezne 
Un partener care refuza schimbarea si evolutia pentru ca relatia sa fie una frumoasa,  echivaleaza cu atarnarea de buna voie a unor greutati de gleznele tale. Nu este deloc usor sa te misti prin viata, chiar si pentru o perioada scurta de timp, cu greutati atarnate de glezne.
Asa ca decat sa traiesti intr-o relatie conflictuala in care e clar ca nu iti place de partenerul tau, singura solutie pe care o ai la indemana este sa pleci de langa el, pentru a nu va transforma reciproc viata intr-un calvar. Un calvar de care il vei acuza pe el, cand de fapt tu ai contribuit cel mai mult la dezvoltarea calvarului.
Nu, nu te poate face nimeni sa suferi, atata vreme cat esti o femeie responsabila pentru viata ta. Iar asumarea responsabilitatii pentru viata ta inseamna inclusiv plecarea urgenta dintr-o astfel de relatie. Pentru ca nimeni nu iti poate face mai mult rau decat iti faci tu … tie! Si tot tu iti poti face cel mai mare bine, daca traiesti in mod responsabil, constient.
Capacitatea de a dezvolta o relatie si capacitatea de a  iubi merg mana in mana cu capacitatea de evolutie personala a fiecarui partener. Fara aceasta capacitate de evolutie personala, relatia si iubirea sunt compromise si degeaba te amagesti cu sperante de schimbare in bine.
Il citez din nou pe Walter Riso, un psiholog atat de drag mie, care spune si el, foarte clar: ”Ne-a fost intiparita in minte ideea ca trebuie sa acceptam partenerul asa cum e, si ca este gresit sa ii cerem sa faca lucruri care nu ii stau in fire sau pe care nu vrea sa le faca; altfel spus, ca exista pentru fiecare un fel de a fi cu care trebuie sa ne conformam, din respect pentru acesta. Sunt de acord, insa cu câteva precizari. Eu as spune ca trebuie sa acceptam felul de a fi al partenerului, insa numai daca asta nu presupune un sacrificiu psihologic din partea noastra. Te accept asa cum esti, atâta vreme cât nu va trebui sa ma autodistrug pentru a te face fericit, pentru ca, daca fericirea ta este invers proportionala cu a mea, inseamna ca intre noi ceva nu functioneaza asa cum ar trebui. In fata unei incompatibilitati majore, vointa si bunele intentii tind sa nu fie suficiente pentru a rezolva problema.”
Incompatibilitatile majore sunt de fapt decalajele despre care am vorbit la inceputul articolului, si de care la inceput de drum, partenerii nu tin cont, ocupati fiind sa traiasca starile presupuse de etapa indragostirii.
 ”Imi place” / ”Nu imi place” 
Criteriul ”imi place” / ”nu imi place” se aplica si la ceea ce tine de alegerea unui partener de viata (si nu ma refer la aspectul sau fizic) – aplica acest criteriu la orice aspect care tine de partenerul tau: expresii folosite, limbaj, comportament, obiceiuri pe care le poti observa atunci cand sunteti impreuna, etc. Ceea ce nu iti place, in general nu se va schimba – iar tu nu poti hotari pentru partenerul tau ce trebuie sa schimbe.
Daca reusiti sa schimbati confruntarea si criticile cu dezvoltarea, daca obtineti mai multa sensibilitate si cooperare, daca reusiti sa va comunicati unul celuilalt, cu intelegere si cu respect, lucrurile care nu va plac si sunteti dispusi sa va schimbati pentru relatia voastra, atunci da, merita sa depuneti acest efort in mod constient. Pentru ca este bine sa va doriti sa fiti un cuplu constient.
In masura in care vezi schimbari in bine si te simti confortabil alaturi de partenerul care incepe sa faca schimbari, atunci da, inseamna ca este un partener care a inteles nevoia de schimbare, daca vrea sa aveti o relatie. 
Daca nu a inteles-o si tie chiar nu iti plac experientele pe care le ai intr-o asemenea relatie, cu riscul de a repeta: pleaca tu din relatie, cat poti de repede. Si nu privi in urma cu manie. Priveste spre viitor cu incredere si cu mai multa responsabilitate cand intalnesti o persoana despre care crezi ca ti se potriveste 🙂
Si, bineinteles, nu te teme: singuratatea, separarea sau divortul chiar nu sunt un esec! Iti trebuie doar incredere in tine si in valorile tale interioare care sa iti ghideze viata, indiferent in ce situatie te afli! 
Cu drag,
Mona Georgescu,
Psiholog clinician de orientare psihanalitica
Consilier NLP integrativ pentru Femei
Trainer Dezvoltare Personala
– articolul se adreseaza in egala masura femeilor si barbatilor, desi accentul cade pe intentia femeilor de a-si determina partenerul sa faca schimbari – 
4


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Discussion

  1. Miki  August 19, 2015

    Stimata doamna, articolele dumneavoastra sunt minunate, dar se adreseaza exclusiv femeilor. Sunteti de-a dreptul subiectiva. Femeile dumneavoastra sunt niste ingeri, in timp ce barbatii sunt niste demoni. Astept cu interes articolele care sa prezinte opusul. Multumesc.

    (reply)
    • Mona Georgescu  August 20, 2015

      Buna ziua Mihai,

      Dupa cum scrie si in descrierea site-ului, adresabilitatea articolelor este in majoritate feminina, dar nu exclusiv feminina. Sunteti liber sa adaptati informatiile din articole, la situatia dvs. de viata.
      Nu am afirmat ca femeile sunt ingeri si nici ca barbatii ar fi demoni, dar daca asta doriti sa intelegeti, este alegerea dvs. Va recomand sa cititi statistici din care veti observa ca sunt foarte rare situatiile in care femeile sunt cele care abuzeaza, asta ca sa nu amintesc despre intamplarile recente de la Vaslui.
      Daca va aflati intr-o relatie cu o femeie abuziva, puteti parasi acea relatie, fara nicio problema – pentru ca oamenii nu se schimba pentru nimeni.
      Cordial,
      Mona Georgescu

      (reply)
    • razvan  August 24, 2016

      Cine nu este subiectiv :)? Dupa mine, acest articol foarte bogat si nuantat este despre maturitate si asumare, care se aplica in egala masura femeilor si barbatilor. Inger/demon sunt niste etichete. Este angelic sa canti in struna barbatului care se victimizeaza? Nu foloseste nici lui ca nu il lasa sa se asume si nici femeii care isi face rau si sta blocata. Este demonic sa profiti de femei? Poate suferinta generata de barbat o va determina sa ajunga la “fundul sacului” si atunci sa schimbe ceva ceea ce ar putea fi spre binele ei .

      (reply)
      • Mona Georgescu  August 24, 2016

        Multumesc pentru lectura, Razvan!
        Din nefericire pentru foarte multe persoane – femei si barbati, deopotriva – acel ”fund al sacului” este foarte departe. Iubirea nu ii tine impreuna pe oameni, ci nevoile de baza (ma refer la relatiile disfunctionale, toxice, abuzive, etc.). Autonomia financiara, urmata de cea emotionala, materiala si profesionala – adica educatia sanatoasa pentru viata, pana la urma – reprezinta cheia pentru a nu se ajunge in astfel de situatii complicate si – nu de putine ori – traumatizante, mutilante, invalidante.
        Alese ganduri, cu drag.

        (reply)

Add a Comment