Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Copilul Interior si Iertarea de Sine

Copilul Interior si Iertarea de Sine

Succesul pe care îl experimentăm în încercarea de a ne curăţa ”vasul interior” şi de a ne re-conecta cu Sinele nostru real depinde în mare măsură de vindecarea Copilului nostru Interior.

Dacă cea mai mare parte a rănilor sau durerilor noastre sufleteşti este „blocată” la nivelul Copilului nostru Interior, iertarea de sine poate fi foarte dificilă. Copilul Interior continuă să sufere din cauza rănilor emoţionale pe care le-am suferit în primii ani de viaţă.

Din păcate, rareori se întâmplă să ne dăm seama în mod conştient unde este situat blocajul interior.

De pildă, acesta poate fi situat la nivelul altor aspecte arhetipale dinlăuntrul nostru, cum ar fi: Voinţa, Sinele, Femeia, Bărbatul, Părintele sau Adultul din noi.

Uneori, noi trebuie să ne rezolvăm aceste sentimente la nivelul Bebeluşului sau chiar al Fătului interior. Pe lângă aceste aspecte, noi trebuie să ţinem seama şi de diferitele zone ale fiinţei noastre: cea fizică, cea mentală, cea emoţională şi cea spirituală.

Orice om se naşte cu o personalitate unică, ce devine de regulă evidentă încă din primele zile de viaţă. Dezvoltarea acestei personalităţi depinde în mare măsură de stimulii exteriori receptaţi încă din primele zile ale perioadei fetale. Dat fiind că fiecare individ este unic din toate punctele de vedere, aceşti stimuli exteriori afectează diferit oamenii cu personalităţi diferite. Altfel spus, ceea ce ar deranja un anumit tip de personalitate poate să nu provoace niciun efect asupra altui tip. Totul depinde de felul în care suntem construiţi.

Copiii încearcă să se vindece într-o manieră extrem de interesantă. De cele mai multe ori, ei reuşesc acest lucru chiar prin comportamentul lor. Dacă un copil are un comportament aparent „greşit”, există cu siguranţă un motiv care stă la baza acestuia. Acest motiv trebuie descoperit şi rezolvat într-o manieră plină de iubire.

După părerea mea, cea mai mare crimă între toate (cu excepţia celei de omor) constă în a diviza mintea unui copil, orientând-o împotriva propriei sale fiinţe. Învinovăţirea sau ironizarea unui copil pornind de la comportamentul său lasă răni adânci în conştiinţa acestuia, care mai devreme sau mai târziu vor trebui să fie vindecate, eventual chiar cu ajutorul unei terapii.

Dacă un părinte nu ştie ce anume stă la baza comportamentului copilului său, el trebuie să dea dovadă de răbdare şi să se roage.

Ajutorul ne este întotdeauna oferit din lumile invizibile. Dacă Dumnezeu vede că suntem sinceri în rugăciunea noastră, El ne răspunde inevitabil. Poate că nu imediat, dar dacă ne rugăm suficient de mult – nu doar din vârful buzelor, ci din toată inima şi cu toată sinceritatea – noi vom primi în mod cert răspunsul pe care îl aşteptăm. Până atunci, tehnicile şi procedeele recomandate în această carte pot fi de un real folos.

În anumite cazuri, cauza problemei este chiar mai adâncă decât aspectul Bebeluşului interior. Ea poate fi situată la nivel fetal. Acest aspect este extrem de interesant, întrucât există oameni care au suferit traume semnificative în perioada intrauterină. Există cazuri de fetuşi multipli (gemeni), din care unul sau mai mulţi nu apucă să se dezvolte. În memoria înregistrată la nivelul ADN-ului copilului care a supravieţuit se imprimă amintirea unui frate sau a unei surori care lipseşte. Fătul simte încă din această etapă extrem de timpurie a vieţii sale un sentiment de pierdere, de durere sau de de-conectare, pe care mai târziu îi va fi foarte greu să îl depăşească.

Am cunoscut personal şi am lucrat cu oameni care s-au născut traumatizaţi din cauza pierderii unui frate geamăn. O bună parte dintre aceştia aveau sentimente îngropate foarte profund la nivelul subconştientului lor de rezolvat. Experienţele pe care le-au trăit în perioada intrauterină au fost intense şi extrem de dureroase, dar ca să ne ocupăm de ele mi-ar trebui o carte în sine.

Experienţa personală m-a învăţat că foarte mulţi oameni păstrează sentimente nerezolvate la nivelul a două sau trei aspecte ale fiinţei lor, simultan (eu numesc aceste sentimente: voci interioare).

De pildă, acelaşi om poate fi blocat simultan la nivelul aspectului Copilului său Interior, al Femeii Interioare şi al Voinţei (sau în oricare altele), dar şi la nivel emoţional, mental şi/sau spiritual.

Dacă nu este conştient de vocile pe care le aude în mintea sa şi care reprezintă sentimentele în aceste sectoare ale vieţii sale, el nu îşi poate rezolva aceste sentimente. Mai devreme sau mai târziu, vocile vor ajunge să se manifeste la nivelul corpului fizic, sub forma unor pietre la vezica biliară, a cancerului, a unor boli de ficat, de rinichi sau de inimă, ori a altor afecţiuni.

Aceste voci interioare pline de durere nu îşi doresc altceva decât să fie recunoscute şi rezolvate. Numai în acest fel se poate produce procesul de vindecare. Toate zonele şi aspectele Sinelui nostru îşi doresc să fie recunoscute şi vindecate, pentru ca vechile dureri să dispară, iar ele să îşi re-descopere integritatea şi să se re-conecteze cu Adevărul fiinţei noastre. Unele dintre aceste voci au aşteptat multă vreme pentru a fi recunoscute şi vindecate, adică eliberate din închisoarea lor.

Cum se înrădăcinează aceste voci în diferitele zone şi aspecte ale unei persoane?

În cazul copiilor, indiferent de vârstă, ori de câte ori Voinţa acestora este încălcată sau umilită cu brutalitate, printr-o metodă disciplinară nedreaptă sau excesivă, în cazul în care copilul nu reuşeşte să îşi rezolve singur problema, zona sau aspectul afectat încremeneşte literalmente în timp.

Toate sentimentele nerezolvate care au apărut în urma unor incidente traumatice încremenesc undeva în fiinţa copilului, afectându-i nu doar sănătatea emoţională, ci şi sănătatea fizică (fapt care se manifestă adeseori prin probleme la nivelul ficatului, stomacului, gâtului sau splinei). În consecinţă, aceste zone şi aceste aspecte ale fiinţei copilului continuă să aştepte vindecarea emoţională (şi uneori fizică) până la rezolvarea deplină a sentimentelor îngropate la nivelul lor.

Dacă vocile rănite nu sunt recunoscute, energia negativă a acestor sentimente continuă să se acumuleze, până când explodează, nemaiputând fi reţinută în „încăperile interioare” ale fiinţei. Dacă această energie negativă nu este rezolvată, ea îşi croieşte drum către ţesuturile, organele şi glandele corpului nostru fizic, pe care le dă peste cap, în încercarea de a ne atrage atenţia. Dacă nici aşa nu le acordăm atenţie, ele ne pot afecta chiar starea de sănătate mintală.

De-a lungul timpului, în viaţa noastră apar evenimente care declanşează aceste sentimente vechi şi nerezolvate, caz în care suntem proiectaţi din nou la nivelul vârstei de trei ani (sau 5 ani, sau 12 ani, etc., în funcţie de vârsta pe care am avut-o atunci când aceste sentimente au îngheţat în subconştientul nostru). Redevenim astfel copilul în vârstă de doi ani căruia i-a fost încălcat liberul arbitru, sau copilul în vârstă de opt ani căruia i-a fost încălcată voinţa, sau copilul în vârstă de 12 ani căruia i-a fost pusă la îndoială ori ridiculizată inteligenţa.

În viaţa noastră se repetă astfel în mod insistent situaţii care ne reconectează cu vechile noastre sentimente îngropate. Şi cine ştie câte astfel de sentimente există în noi… Indiferent ce vârstă avem acum, dacă unul din aceste sentimente este declanşat de un eveniment sau de o persoană, noi suntem proiectaţi automat la nivelul vârstei pe care am avut-o atunci când am trăit pentru prima dată acest sentiment.

Altfel spus, noi retrăim cu aceeaşi intensitate emoţia pe care am trăit-o la vârsta respectivă. Mintea subconştientă re-acţionează ca şi cum am avea aceeaşi vârstă. Nu ţi s-a întâmplat niciodată să ai o reacţie necontrolată în faţa unei situaţii sau a unei persoane, şi să te întrebi de unde a apărut ea?

Cum putem şti care sunt vocile interioare care trebuie vindecate?

Orice sentiment negativ, conflictual sau neplăcut, care ne conduce la o stare de agitaţie şi disconfort lăuntric, reprezintă o voce a naturii noastre emoţionale. Prin „voce interioară” eu înţeleg orice sentiment neplăcut care continuă să apară în fiinţa noastră. Această voce strigă pentru a fi auzită, recunoscută şi vindecată.

Sentimentele noastre de zi cu zi şi toate comportamentele neplăcute cărora acestea le dau naştere reprezintă cei mai buni indicatori că suntem blocaţi într-o emoţie negativă care ne împiedică să progresăm!

De aceea este atât de important să devenim conştienţi de ceea ce simţim. Conştientizarea sentimentelor noastre este absolut esenţială dacă dorim să efectuăm schimbările necesare şi să ieşim astfel din vechile tipare comportamentale.

Karol Truman – Vindecarea sentimentelor din inima ta, Editura Adevar Divin

Cartea poate fi comandata online AICI

NOTA: ’’Scenariul’’ la care se face trimitere este constituit dintr-o serie de pasi care trebuie urmati conform indicatiilor lui Karol Trumann in cartea ”Sentimentele îngropate de vii nu pier niciodată”, carte pe care o recomand tuturor si care poate fi comandata online AICI

3


About the Author:

Multumim pentru interesul acordat recomandarilor de carti si de evenimente. Materialele extrase din carti pe care le vei gasi pe acest site, sunt puse la dispozitie prin amabilitatea editurilor partenere ale site-ului MinuneMica.eu si se afla sub protectia drepturilor de autor si a legii copyright-ului. Conform Legii nr. 8/1996 privind proprietatea intelectuala, reproducerea sau preluarea partiala sau integrala a acestor materiale prin mijloace mecanice sau electronice, este interzisa. De asemenea, mai multe informatii despre evenimentele asupra carora te poti informa pe acest site, poti obtine de la organizatorii acestora, ale caror coordonate le gasesti in materialele de promovare.

Discussion

  1. iuliana  March 1, 2012

    Foarte frumos scris,..m-a facut sa ma gandesc mai profund la ranile mele din copilarie si constat ca mi-e foarte greu sa le identific,cu toate ca sunt,eu avand un caracter mai putin stabil dpdv emotional…Dar articolul acesta m-a dus la alte link-uri care cred eu mi-au dat deja raspunsul…am descoperit cartea lui John Piper “Nu-ti irosi viata”.
    Desi nu impartasesc alaturarea filosofiei New Age (Osho,de exemplu) cu maica Siluana si parintele Cleopa,care sunt chiar declarati impotriva acesteia,nu pot sa nu constat caldura sufleteasca pe care o simt cu fiecare articol citit!

    (reply)
    • Mona Georgescu  March 16, 2012

      @ Iuliana,
      Multumesc frumos pentru popasul de suflet, ma bucur daca de aici ati ajuns catre cartea de care aveti nevoie. In ceea ce-l priveste pe Osho, va redau una dintre replicile sale vis-a-vis de parerile altora despre munca sa (si ma refer aici nu doar la reprezentanti ai dogmelor care se simt sau s-au simtit deranjati de adevarul ideilor sale – adevar pe care nu vor sa il recunoasca, sau nu pot (inca):
      ,,Este ceva natural să fiu înţeles greşit, condamnat, negat, respins în toate modurile posibile. Deja mi s-au intentat 25 de procese şi guvernul continuă să inventeze altele – împotriva unui om care nici măcar nu pleacă din camera lui.. ce crime pot comite? Atât de multe procese împotriva cuiva care nu-şi părăseşte niciodată camera! Dacă ar fi fost să mai ies şi prin oraş, atunci poate m-aş fi confruntat cu cel puţin 1000 de procese! Însă trebuie iertaţi, deoarece nu înţeleg; minţile lor cred că ei fac ceva corect. Ei mă văd ca pe o forţă distructivă şi într-un fel au dreptate: eu caut să distrug toată condiţionarea, fie ea hindusă, germană, evreiască, fie ea creştină, musulmană, budistă. Munca mea are ca ţel distrugerea condiţionării umanităţii şi eliberarea omului.”

      @ Tatiana,
      Ma bucur daca acest articol a adus putina lumina in ceea ce avea nevoie de clarificari. Multumesc pentru popasul de suflet, sa fie cu folos! Cu drag,
      Mona

      (reply)
  2. Tatiana Celina  March 1, 2012

    Este o informatie care lipseste in masa si este f.necesara pt. a iesi din impietrirea intregi fiinte.Apreciez gestul de a pune in lumina ac.adevar si va multumesc.

    (reply)

Add a Comment