Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Copilul tau are (ne)voie sa greseasca si sa exploreze viata. Da-i voie!

Copilul tau are (ne)voie sa greseasca si sa exploreze viata. Da-i voie!


A lasa un copil sa greseasca reprezinta una dintre dovezile clare care arata ca iti doresti sa fii un parinte indeajuns de bun. Adica un parinte care nu taie aripile copilului sau, un parinte care isi doreste ca micutul sau sa nu fie dependent de el, pe viata. Un parinte care constientizeaza faptul ca a crea dependenta copilului este cel mai toxic lucru pe care trebuie sa il evite. Daca ai fost un copil caruia parintii i-au creat dependenta si i-au taiat aripile, atunci stii ca dependenta indusa de parinti – in special de mama – este o dependenta care inseamna control, santaj emotional, manipulare, dominare. Iar tu nu vrei sa repeti cu copilul tau acest scenariu care il poate urmari pe intreg parcursul vietii.
Pentru a fi un parinte care nu taie aripile trebuie sa te dezveti de obiceiul de a-l pedepsi si de a-l lovi (acestea nu sunt metode educative – sunt comportamente de om salbatic, necivilizat, needucat). 
Trebuie sa inveti educatia pe baza consecintelor si sa iti educi copilul in baza acestei metode, pentru a putea creste un copil sanatos din punct de vedere psihologic, un copil civilizat, autonom si responsabil – mai ales ca esti un parinte cu acces la informatie valoroasa in domeniul cresterii si educarii copilului, nu ai voie sa mai apelezi la metode primitive, umilitoare, indimidante, devalorizante.
A gresi si a alege
Copilul are voie sa greseasca, dar tu trebuie sa te obisnuiesti sa il pregatesti, sa il ajuti sa inteleaga ce inseamna, mai exact, a gresi si a alege.
Copilul trebuie ajutat sa inteleaga ca o alegere poate deveni o greseala, atunci cand se repeta.
Il ajuti explicandu-i ca orice comportament are consecinte naturale si consecinte logice.
Consecinte naturale si consecinte logice – cea mai sanatoasa si simpla modalitate de educare
Consecintele naturale se refera la urmarile naturale, firesti ale alegerilor sale – de exemplu, cand refuza sa poarte o caciula pe timp de vreme rece, probabilitatea de a raci este destul de mare. Responsabilitatea pentru a fi in control si a nu se imbolnavi ii revine copilului, nu parintelui. Consecintele naturale nu sunt administrate de parinte.
Consecintele logice se refera la urmarile logice ale unui comportament – de exemplu, atunci cand merge cu bicicleta si nu este atent pe unde merge, ar putea sa cada sau sa loveasca pe cineva. Consecintele logice se refera la situatii,  in raport cu comportamentul copilului si sunt recomandate, in general, pentru situatii care pot pune in pericol viata copilului sau a altor persoane afectate de comportamentul sau. Consecintele logice sunt gestionate de parinte.
Consecintele naturale si cele logice reprezinta modalitatea sanatoasa de educare a celui mic pentru ca exclud pedeapsa, nu deterioreaza relatia dintre copil si parinte, nu stirbesc increderea in sine a copilului si nu ii lezeaza personalitatea.
Consecintele logice nu pot fi considerate pedepse, intrucat nu sunt folosite pentru a penaliza sau pentru a-l intimida pe copil, ci pentru a-l pune in situatia de a alege si a-l responsabiliza pentru alegerile facute.
Nu toate comportamentele pot avea consecinte logice in scop educativ, insa consecintele logice pot fi folosite in foarte multe situatii in locul pedepselor pe care parintii sunt tentati sa le foloseasca.
Intelegand ca propriul comportament are consecinte – atat pozitive, cat si negative – copilul va accepta consecintele logice, intelegand ca nu reprezinta pedepse ci oportunitati de a face alegeri mai bune pentru el si, prin urmare, de a-si controla comportamentul. Pentru ca un copil care este invatat in acest mod sa isi controleze comportamentul are toate sansele sa devina un adult cu o mare capacitate de auto-control si cu o viata emotionala sanatoasa.
Copilul trebuie pregatit, adica informat asupra acestor lucruri – nicidecum nu trebuie lasat sa isi dea seama ”din mers” despre acestea; daca nu este informat, daca nu ii sunt explicate, copilul este derutat, confuz si va repeta comportamente care tie nu iti plac, iar tu vei fi din ce in ce mai nemultumit de comportamentele sale. A fi nemultumit in conditiile in care nu ai pregatit un copil prin a-i oferi informatia corecta si relevanta pentru el, vorbeste despre tine – nu despre copil. 🙂
Parinte perfect, parinte indeajuns de bun si parinte neglijent
Fiecare parinte trebuie sa fie doar un parinte indeajuns de bun – nu un parinte perfect.
Parintele indeajuns de bun este cel care stie sa il ajute pe copil sa faca fata ingerintelor vietii, nu cel care cocoloseste si salveaza in permanenta, generand in copilul sau frustrare, anxietate si sentimentul de a fi incapabil si sentimente de vinovatie.
La capatul opus se afla parintele neglijent – cel care considera ca ”un copil se creste singur” sau care considera ca un copil ”invata din mers” tot ceea ce are de invatat. Parintele neglijent este cel care va plati foarte scump pentru neglijenta sa – si, din pacate, copilul sau va plati la fel de scump, de-a lungul vietii sale, pentru neglijentele pe care mama si tata le-au avut in parentaj. 
Fii un parinte indeajuns de bun
Cum? Invatand sa educi simplu cu ajutorul consecintelor – nu cu ajutorul pedepselor si al recompenselor. Pentru ca micutul tau are nevoie de strategii bune pentru a se descurca in viata, inca de pe acum – daca vrei sa il inveti sa fie de pe acum un copil care stie ce vrea si caruia nu ii este frica de viata! 
Pentru parinti si micutii lor, cu drag,
Mona Georgescu
Psiholog clinician de orientare psihanalitica – psihanaliza si psihoterapia copilului si adolescentului. 
Consilier NLP Integrativ pentru Femei. Trainer Dezvoltare Personala.
0722.501050, lucia_mona_georgescu@yahoo.com
0


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Add a Comment