Esti mai mult decat ceea ce gandesti si crezi despre TINE

Cuplu | ”Iubeste-ma asa cum sunt” – cea mai manipulativa cerere. Nu o accepta!

Cuplu | ”Iubeste-ma asa cum sunt” – cea mai manipulativa cerere. Nu o accepta!


Am vazut, de curand, acest citat pe Facebook: ”Dragostea este intalnirea dintre suflete care accepta si lumina, si intunericul din celalalt.” Un citat care nu spune nimic constructiv si care – evident – are foarte multe share-uri … pe negandite.
Ce lipseste: esentialul – conditia ca celalalt sa se ocupe de intunericul sau si sa faca schimbari pentru relatie, daca isi iubeste partenerul.
Cat de mult esti dispusa tu, draga femeie, sa accepti partile intunecate ale partenerului tau, in conditiile in care aceste parti intunecate pe el nu il deranjeaza, ba chiar se si lauda cu acestea, in timp ce pe tine aceste parti intunecate te coplesesc, te aduc in pragul disperarii si al umilintei? Cat de multe parti intunecate mai esti dispusa sa treci cu vederea, sperand ca asa ii dovedesti iubire si acceptare si ca el se va schimba pentru tine?
Cat de mult te mai lasi fascinata de textele care iti spun ca partenerul este oglinda ta si ca defectele sale – prezente sub forma limbajului neadecvat sau a obiceiurilor proaste – sunt prezente, in mod obligatoriu, si in tine?
Aici este vorba despre proiectie si identificare proiectiva – doua mecanisme de aparare prezente in fiecare dintre noi, oamenii. Mecanisme de aparare inconstiente si pe care le putem, totusi, constientiza – daca suntem dispusi sa invatam mai mult despre propria persoana.
Sigur ca poate fi posibil ca tot ceea ce respingem la ceilalti sa se afle si in noi, insa daca tu ai facut deja cunostinta cu intunericul tau, inseamna ca nu ai niciun motiv pentru a mai cobori pe un nivel inferior evolutiei tale si sa te mai intorci din drum. Pentru ca a accepta intunericul partenerului tau de cuplu inseamna exact asta – si sunt convinsa ca nu iti va placea ceea ce vei (re)vedea. 

Am mai postat acest film si in alte articole care au ca subiect degradarea femeii prin prisma relatiei cu partenerul de cuplu si te invit sa recitesti articolele in sectiunea ”Cabinet”, pentru a nu ajunge in astfel de situatii atat de frecvent intalnite in Romania – o tara in care abuzurile, violenta, violurile sunt bine ascunse sub pres in cupluri si in familii, o tara in care femeia tace. Nu, de dragul unui banal statut in baza caruia nu mai este singura, femeia nu trebuie sa taca. Trebuie sa se cunoasca pe sine, sa isi vindece trecutul si fricile pe care le are, trebuie sa invete sa fie capabila sa traiasca cu demnitate, sa se descurce singura din punct de vedere financiar, sa invete sa stabileasca relatii, sa isi traseze granite sanatoase si sa intre doar in acele relatii in care este apreciata si valorizata, relatii in care exista reciprocitate. Cu alte cuvinte, sa isi cunoasca valoarea si sa nu lase pe oricine in viata sa. 
Printr-o analogie dusa la extrem, vreau sa cred ca, in cazul unui criminal, nu incepi sa gasesti scuze banale de genul ”nimeni nu-i perfect” sau ”toti putem oricand face asta”. Vreau sa cred ca atunci cand dezaprobi un criminal, un om agresiv verbal sau violent fizic primul lucru la care te gandesti este ca ceea ce fac acei oameni nu este nici adecvat, nici uman si nici acceptabil. 
Comportamentele inadecvate si inacceptabile sunt si vor ramane comportamente neadecvate  si inacceptabile. Punct. Sunt inadecvate si inacceptabile fata de tine, daca te raportezi la relatia cu partenerul tau si sunt inadecvate si inacceptabile fata de altii, in general, daca ne raportam la relatiile sociale.
Dinamica relationala comportamentala din cadrul cuplului este un teren foarte sensibil si care merita toata atentia. Interactiunile comportamentale ale partenerilor au la baza, printre altele, mecanisme de proiectie si de identificare proiectiva – scenariile  se joaca insa, intotdeauna, in realitate. O realitate in care se reediteaza, nu de putine ori, conflictualitatea din relatia propriilor parinti, peste care s-a suprapus istoricul de relatii anterioare de cuplu – o conflictualitate care se transfera, mascat, in cuplul tau.
Spre exemplu, ura pe care partenerul tau o poate avea fata de femei – ura pe care tu o simti revarsandu-se spre tine, evident – poate avea, nu de putine ori, legatura cu mama partenerului tau. Pentru ca … cine este prima femeie din viata oricarui barbat? Cine este prima femeie care l-a invadat, l-a manipulat, l-a castrat psihic sau i-a produs anxietati repetate? Mama – mama care, pe fondul disfunctionalitatilor nereglate dintre ea si sotul sau, a mutat consecintele acestora in relatia cu fiul sau. Toate frustrarile si neimplinirile din relatia sa de cuplu, au traversat in relatia mama – fiu. 
Tot ce exista ca ”bagaj” al relatiei sale cu mama – in mod special furia si ura pe care mama i le-a generat, prin comportamentele enumerate mai sus si pe care atunci cand era copil sau adolescent nu a avut cum sa i le restituie – ti le va aduce tie, in relatia voastra. Inconstient, bineinteles, in cea mai mare parte. Barbatul de langa tine poarta pe umerii sai si in sufletul sau amprenta psihologica lasata de mama sa, o amprenta profunda care se reflecta in comportamentele sale concrete fata de femei – de la intimitate pana orice alt aspect al vietii voastre. La toata povestea asta, adauga istoricul relatiilor sale – relatii in care si-a adus, simbolic, relatia cu mama sa – pana la relatia cu tine. Si vei intelege.
Cat timp Umbra va ramane nerecunoscuta si neconstientizata, ea va fi periculoasa
Atunci cand partenerul este, spre exemplu, un alcoolic, un dependent de droguri – indiferent ce inseamna, generic, acel drog –  un om violent, arogant, indiferent, neglijent cu tine sau chiar un om abuziv … chiar crezi ca ai si tu in tine tot ce genereaza aceste comportamente? Chiar mai crezi asta? Cat de mult l-a influentat pe acest om istoricul sau de viata, relatia cu parintii sai – in mod particular relatie cu mama sa – si relatiile anterioare relatiei cu tine – astea nu crezi ca sunt lucruri importante pe care ti le aduce tie in relatie? Si atunci, cum sa fii atat de naiva incat sa dai vina pe tine pentru neadecvarea partenerului tau la ceea ce inseamna relatia voastra? Cat te mai minti?

Va spun sincer, mint perfect

In timp ce crezi asta si nu iei nicio masura pentru ca acele comportamente neadecvate sa inceteze, esti complice exact la ceea ce nu iti place, la ceea ce nu se va schimba. Esti complice la adancirea intunericului partenerului tau.
Chiar mai crezi ca ii poti iubi acest intuneric de care nu se ocupa si cu ”ajutorul” caruia te dezechilibreaza de la o zi la alta? Chiar mai crezi ca esti obligata sa ii accepti laturile intunecate care sterg cu buretele toate comportamentele frumoase care se imputineaza de la o zi la alta?
Cat timp mai esti dispusa sa te lasi manipulata de modul josnic in care acesta pune angoasa pe umerii tai si te determina sa te simti vinovata pentru toate excesele sale si pentru toate comportamentele pe care nu si le (mai) poate controla?
Ce revelatie mai astepti, pentru a te indeparta de intunericul acesta care a ajuns sa iti conduca viata? Cat timp mai esti dispusa sa iti tot repeti ca ”viata in cuplu este un joc divin” in timp ce realitatea voastra iti arata ca este doar un joc mizerabil si profan la care tu contribui din plin? Ti-ai acordat, pana acum, din plin permisiunea sa gresesti. Dar ai invatat din greseli? Daca afirmi ca da, atunci de ce le mai repeti?
Data viitoare cand iti va explica raspicat cum este cu ”iubeste-ma asa cum sunt”, trimite-l la mama lui – este singura persoana care il poata iubi exact asa cum este: prost crescut, needucat, fara cei sapte ani de acasa, obraznic, neglijent si eventual nespalat (aceasta este ”traducerea” cat se poate de libera si de directa pentru motivele reale care stau la baza multor conflicte in cadrul relatiilor)
Cand iti va explica faptul ca el este o persoana libera, independenta, o persoana care nu face compromisuri si care nu se va schimba – dar te obliga pe tine, cu sadism, sa faci compromisul de a tolera ceea ce este intolerabil si de a te schimba, deci, prin tolerarea fortata a acestor gunoaie relationale – spune-i ca libertatea si independenta sa se termina unde incep libertatea si independenta ta. Punct. Dincolo de granitele tale … nu se trece – decat ceea ce selectezi cu atentie. 
Nu, nu esti o ”femeie cu probleme” – asa cum probabil si tu esti  catalogata de barbatul din viata ta in mod frecvent, pentru ca nu mai reuseste – desi se straduieste – sa te pacaleasca de la o zi la alta cu ”schimbarile” pe care iti tot repeta ca le va face si pentru ca nu ii place sa te vada ca reactionezi la comportamentele sale neadecvate (iar tu stii foarte bine care sunt aceste comportamente la care ma refer – de la viata intima pana la orice alt comportament). Este realitatea multor cupluri, din nefericire. Dar ai toate sansele sa devii o femeie cu probleme – uriase, chiar – daca te mai lasi tulburata de astfel de comportamente si daca ii mai tolerezi mult laturile intunecate – acele laturi pe care le foloseste fara rusine pentru a te improsca – si cu mare placere – cu tot noroiul sau. Daca nu va rezolvati problemele si aveti copii, problemele din relatia maritala (acest noroi, simbolic) tu le vei transfera  in relatia cu copiii tai. Merita ei acest lucru? Ia gandeste-te? 
Unde ai nevoie sa privesti, pentru a te repozitiona in mod asumat si corect fata de tine?
La comportamentele neadecvate pe care cel de langa tine ti le arata si, bineinteles, ai nevoie sa privesti in tine – de ce nu spui NU? De ce nu iesi din vartejul relatiei disfunctionale care, in curand, va deveni o relatie toxica pentru tine? De ce nu vrei sa inveti ce ai de facut pentru propria viata? Ce doare? Care parte din tine accepta in continuare suferinta? De ce ti-e frica? Acestea sunt intrebari pe care le adresez in cabinet fiecarei femei care doreste sa iasa din relatii disfunctionale si care mai spera, la inceputul consultatiilor noastre, in ”schimbarea” pe care partenerul sau o va face pentru ea. Nu, nu o va face – ele au aflat si au facut schimbarile necesare, pas cu pas, strategic. Bineinteles, au gasit singure solutii, fiind ghidate cu blandete si cu atentie.  
Tu cand vei face schimbarile de care ai nevoie? 
Mona Georgescu,
Psiholog clinician de orientare psihanalitica
Consilier NLP integrativ pentru Femei
Trainer Dezvoltare Personala

 

0


About the Author:

Iti multumesc pentru ca ai ales sa iti petreci o parte din timp pe site-ul minunemica.eu – site de psihologie, dezvoltare personala si evolutie psihospirituala.
Te astept in continuare cu articole personale si workshop-uri, si, de asemenea, cu recomandari de carti si de evenimente. Iti doresc sa te bucuri de tot ceea ce vei gasi in acest spatiu destinat Sufletului – pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi.

Alese ganduri, cu drag,

Mona Georgescu

Add a Comment